Home » D:News » Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide

Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide

Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide
Publicat: 20.12.2013
O genă a stresului poate fi asociată cu un risc mai mare de deces cauzat de atac de cord sau alte boli ale inimii, spun oamenii de ştiinţă.

Pacienţii suferinzi de probleme de inimă care deţin această genă au cu 38% mai multe şanse de a suferi de un atac de cor sau de a deceda. Aşadar, studiul vine să indice faptul că stresul ar putea creşte în mod direct riscul de apariţie a problemelor de inimă. 

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Duke au studiat o schimbare a unei singure litere din ADN-ul genomului uman, care a fost asociată cu o mai mare vulnerabilitate la stres.

Astfel, s-a constatat că pacienţii care aveau această schimbare genetică aveau un risc cu 38% mai mare de a suferi de atac de cord sau alte boli cardiovasculare. De asemenea, rezultatele au rămas acelaşi chiar şi după ce oamenii de ştiinţă au luat în calcul şi alţi factori precum vârsta, obezitatea sau fumatul. 

Ca urmare a acestor constatări, oamenii de ştiinţă spun că tehnicile de management al stresului şi terapia medicamentoasă ar putea reduce bolile de inimă şi decesele. 

Dr. Redford Williams, director la Behavioural Medicine Research Center din cadrul Duke University School of Medicine, susţine că acest studiu reprezintă un prim pas spre descoperirea variantelor genetice specifice oamenilor care au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare. 

„Acesta este un pas înainte spre ziua în care vom fi capabili să identificăm, pe baza genotipului, oamenii care au un risc crescut de boli de inimă. Acesta este un pas şi spre medicina personalizată special pentru fiecare pacient suferind de boli de inimă”, a declarat Williams. 

Identificare oamenilor care suferă de această modificare genetică ar putea duce la intervenţii timpurii care ar putea salva vieţi. În grupul studiat, care cuprindea 6.000 de oameni cu boli de inimă, 10% dintre bărbaţi şi 3% dintre femei aveau această schimbare genetică asociată cu o proastă manipulare a stresului emoţional. 

Prin descoperirea unui posibil mecanism din spatele acestei relaţii, aceşti oameni de ştiinţă au sugerat rezolvarea problemei fie prin schimbarea comportamentului, fie, în caz că e nevoie, prin tratament medicamentos. Există anumite schimbări de stil de viaţă care pot ajuta la reducerea stresului. O dietă echilibrată şi activitatea fizică regulată vă poate ajuta să vă simţiţi mai bine şi mai capabili să faceţi faţă cerinţelor vieţii. Dacă vă simţiţi nervoşi şi dacă sunteţi îngrijoraţi privitor la nivelul dumneavoastră de stres, atunci ar trebui să mergeţi să vorbiţi cu doctorul dumneavoastră”, a explicat prof. Jeremy Pearson de la British Heart Foundation.

Sursa: BBC

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist”
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, ...
Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță
O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță
Virusurile gripale au început să circule mai devreme decât de obicei în Europa
Virusurile gripale au început să circule mai devreme decât de obicei în Europa