Home » D:News » Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide

Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide

Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide
Publicat: 20.12.2013
O genă a stresului poate fi asociată cu un risc mai mare de deces cauzat de atac de cord sau alte boli ale inimii, spun oamenii de ştiinţă.

Pacienţii suferinzi de probleme de inimă care deţin această genă au cu 38% mai multe şanse de a suferi de un atac de cor sau de a deceda. Aşadar, studiul vine să indice faptul că stresul ar putea creşte în mod direct riscul de apariţie a problemelor de inimă. 

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Duke au studiat o schimbare a unei singure litere din ADN-ul genomului uman, care a fost asociată cu o mai mare vulnerabilitate la stres.

Astfel, s-a constatat că pacienţii care aveau această schimbare genetică aveau un risc cu 38% mai mare de a suferi de atac de cord sau alte boli cardiovasculare. De asemenea, rezultatele au rămas acelaşi chiar şi după ce oamenii de ştiinţă au luat în calcul şi alţi factori precum vârsta, obezitatea sau fumatul. 

Ca urmare a acestor constatări, oamenii de ştiinţă spun că tehnicile de management al stresului şi terapia medicamentoasă ar putea reduce bolile de inimă şi decesele. 

Dr. Redford Williams, director la Behavioural Medicine Research Center din cadrul Duke University School of Medicine, susţine că acest studiu reprezintă un prim pas spre descoperirea variantelor genetice specifice oamenilor care au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare. 

„Acesta este un pas înainte spre ziua în care vom fi capabili să identificăm, pe baza genotipului, oamenii care au un risc crescut de boli de inimă. Acesta este un pas şi spre medicina personalizată special pentru fiecare pacient suferind de boli de inimă”, a declarat Williams. 

Identificare oamenilor care suferă de această modificare genetică ar putea duce la intervenţii timpurii care ar putea salva vieţi. În grupul studiat, care cuprindea 6.000 de oameni cu boli de inimă, 10% dintre bărbaţi şi 3% dintre femei aveau această schimbare genetică asociată cu o proastă manipulare a stresului emoţional. 

Prin descoperirea unui posibil mecanism din spatele acestei relaţii, aceşti oameni de ştiinţă au sugerat rezolvarea problemei fie prin schimbarea comportamentului, fie, în caz că e nevoie, prin tratament medicamentos. Există anumite schimbări de stil de viaţă care pot ajuta la reducerea stresului. O dietă echilibrată şi activitatea fizică regulată vă poate ajuta să vă simţiţi mai bine şi mai capabili să faceţi faţă cerinţelor vieţii. Dacă vă simţiţi nervoşi şi dacă sunteţi îngrijoraţi privitor la nivelul dumneavoastră de stres, atunci ar trebui să mergeţi să vorbiţi cu doctorul dumneavoastră”, a explicat prof. Jeremy Pearson de la British Heart Foundation.

Sursa: BBC

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
S-au plimbat pe Lună, iar pe 28 februarie 1970 au ajuns la Bucureşti
S-au plimbat pe Lună, iar pe 28 februarie 1970 au ajuns la Bucureşti
Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?