Home » D:News » Oamenii de ştiinţă au realizat o descoperire uimitoare care arată că neanderthalienii nu erau chiar atât de diferiţi de noi

Oamenii de ştiinţă au realizat o descoperire uimitoare care arată că neanderthalienii nu erau chiar atât de diferiţi de noi

Oamenii de ştiinţă au realizat o descoperire uimitoare care arată că neanderthalienii nu erau chiar atât de diferiţi de noi
Publicat: 22.12.2013
O analiză a unui os hioid provenit de la un neanderthalian, sugerează că este foarte posibil ca specia să fi avut capacitatea de a vorbi.

Acest lucru era suspectat din 1989, atunci când a fost descoperit un astfel de os care arăta ca unul provenit de la un om modern. Acum, o simulare computerizată a arătat şi faptul că acest os era folosit într-un mod similar cu cel în care este utilizat cel al omului modern astăzi. 

Osul hioid este esenţial pentru vorbire, pentru că el susţine rădăcina limbii. În cazul primatelor non-umane, acest os nu este poziţionat potrivit care să permită vocalizarea umană. 

Recen, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a folosit tehnici de imagistică 3D cu raze X şi modelare mecanică pentru a analiza un os hioid fosilizat, provenit de la un neanderthalian.

Acest model le-a permis specialiştilor să vadă cum se comporta hioidul în relaţie cu alte oase. 

„Susţinem că acesta este un pas foarte important. El arată faptul că osul hioid Kebara 2 nu numai că arată ca cel al omului modern, ci şi că a fost folosit într-un mod foarte similar”, a declarat Stephen Wroe, de la University of New England, Australia. 

„Mulţi susţin că unul dintre cele mai fundamentale caracateristici care ne fac oameni este tocmai vorbirea. Dacă şi neanderthalienii puteau vorbi, atunci ei au fost cu adevărat oameni”, a mai spus acesta. 

Pănă acum se credea că limbajul complex nu a evoluat până acum 100.000 de ani şi că oamenii moderni au fost singurii care s-au dovedit capabili de un limbaj complex. Însă, descoperirea din 1989, din peştera Kebara, din Israel, are capacitatea de a contrazice această presupunere. 

Mai mult, în ultimul timp au mai fost descoperite oase hioide de la indivizi de Homo heidelbergensis, rude ale neanderthalienilor şi ale oamenilor moderni, care au trăit acum 500.000 de ani, pe actualul teritoriu al Spaniei. Prof. Wroe, susine că deşi nu a realizat încă modele computerizate ale acestor oase, este foarte posibil ca ele să fie similare cu cele ale noastre. 

Totuşi, profesorul recunoaşte că descoperirea nu garantează că neanderthalienii vorbeau. 

„Autorii sunt, pe bună dreptate, precauţi în ceea ce priveşte concluziile din acest studiu, dar eu cred că studiul lor susţine clar afirmaţia că vorbirea şi limbajul sunt trăsături vechi ale neamului nostru care merg în urmă , cel puţin pănă la ultimul urmaş comun pe care l-am avut cu neanderthalienii”, a explicat expertul Dan Dediu, de la Max Plank Institute for Psycholinguistics, Olanda. 

Sursa: BBC

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?