Prima pagină D:News

Ce aliment este adevăratul duşman al sănătăţii noastre? Un om de ştiinţă vrea să corecteze o eroare veche de decenii

Redactia Descopera.ro | 03.06.2014 | ● Vizualizări: 1536
Ce dăunează mai mult sănătăţii - zaharurile sau grăsimile?      (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Regimurile alimentare sărace în grăsimi nu reduc riscul bolilor de inimă şi nici nu ne ajută să trăim mai mult; nu grăsimile, ci zahărul şi alţi carbohidraţi sunt adevăraţii inamici ai sănătăţii noastre, spune un reputat specialist în boli cardiovasculare.

Recomandările actuale privind alimentaţia sănătoasă sunt bazate pe date eronate din anii 1950, care au „demonizat” grăsimile saturate şi au pus în pericol sănătatea publică, spune James DiNicolantonio, cercetător în domeniul sănătăţii cardiovasculare, din New York.

„Pentru a convinge lumea că am greşit, avem nevoie de o campanie de sănătate publică la fel de intensă ca şi cele din anii 1970 şi 1980 care au demonizat grăsimile saturate,” afirmă el.

Într-un articol publicat în jurnalul Open Heart, el adaugă: „Nu există nicio dovadă concludentă că o alimentaţie săracă în grăsimi ar avea vreun efect pozitiv asupra sănătăţii. La drept vorbind, literatura de specialitate arată că reducerea aportului de grăsimi nu are niciun efect (bun sau rău).”



Contrar opiniilor medicale larg vehiculate, dr. DiNicolantonio afirmă: „Teama oamenilor că grăsimile saturate măresc nivelul de colesterol este complet nefondată.”

Specialiştii au crezut că dietele sărace în grăsimi ar duce la scăderea incidenţei obezităţii şi diabetului – dar, de fapt, e tocmai invers, spune James DiNicolantonio.

Dovezile arată că o dietă  cu conţinut mic de carbohidraţi – nu una săracă în grăsimi – îmbunăţeşte nivelul colesterolului. Totuşi, expertul consideră că alimentele procesate – precum mezelurile – ar trebui în continuare evitate.

Suedia a fost prima ţară occidentală care a emis recomandări alimentare ce respingeau mitul conţinutului scăzut de grăsimi, promovând în schimb dietele cu conţinut redus de carbohidraţi şi conţinut mai mare de grăsime.

„Studiind datele”, spune dr. DiNicolantonio, „e uşor de înţeles că epidemia globală de ateroscleroză, boli cardiace, diabet, obezitate şi sindrom metabolic este determinată de o alimentaţie bogată în zahăr şi alţi carbohidraţi, nu în grăsimi – o revelaţie pe care abia începem să o acceptăm.”

Cea mai bună dietă pentru ameliorarea şi menţinerea sănătăţii inimii este una săracă în carbohidraţi rafinaţi, zahăr şi alimente procesate, spune el.

Totuşi, nu toţi specialiştii în domeniu sunt de acord cu ideile specialistului american. 

Prof. Tom Sanders, director al secţiei de diabet şi ştiinţe ale nutriţiei la King’s College London, consideră că dr. DiNicolantonio nu a ţinut seama de dovezile ştiinţifice în mod echilibrat. 

„Reorientarea recomandărilor alimentare, prin punerea accentului pe zahăr, dar fără a atrage atenţia şi asupra modificării şi reducerii consumului de grăsimi, nu este de niciun ajutor”, spune el.

„Rămân înţelepte sfaturile de a evita produsele din carne cu multă grăsime, de a opta pentru produse lactate cu conţinut redus de grăsimi, de a micşora aportul de prăjituri, biscuiţi şi budinci, care adesea sunt bogate atât în grăsimi saturate, cât şi în zahăr, şi de a prefera  alimente ce conţin grăsimi nesaturate, precum nuci şi alune, peşte şi uleiuri vegetale. Cei care nu reuşesc să tragă învăţăminte din lecţiile trecutului vor repeta, probabil, greşelile predecesorilor lor.”

Sursa: Mail Online

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI