Home » D:News » „Super-şobolanii” mutanţi invadează oraşele. Cum explică oamenii de ştiinţă acest fenomen?

„Super-şobolanii” mutanţi invadează oraşele. Cum explică oamenii de ştiinţă acest fenomen?

„Super-şobolanii” mutanţi invadează oraşele. Cum explică oamenii de ştiinţă acest fenomen?
Publicat: 27.06.2014
În Marea Britanie, biologii studiază şobolanii de mari dimensiuni, care apar tot mai des prin oraşe. Testele genetice au arătat că mulţi dintre şobolani prezintă o mutaţie care îi face imuni la otrăvurile folosite în mod obişnuit pentru combaterea lor, ceea ce complică foarte mult sarcina de a ţine sub control populaţiile de rozătoare.

Oamenii de ştiinţă monitorizează populaţiile de şobolani din 17 comitate britanice, constatând că şobolanii se răspândesc cu repeziciune, iar specia a suferit în doar câteva decenii schimbări importante.

Marele secret al succesului lor ar putea fi rezistenţa la otravă: teste realizate la Universitatea din Huddersfield au dezvăluit existenţa unei mutaţii genetice care conferă rezistenţă la otrăvurile convenţionale folosite pentru combaterea şobolanilor. 

Oamenii folosesc, pentru combatere, aceleaşi otrăvuri – pe bază de toxine anticoagulante – din anii 1950; unii şobolani care s-a întâmplat să fie rezistenţi la otravă – ca urmare a unei mutaţii genetice – supravieţuiesc consumului de momeli otrăvite şi transmit la urmaşii lor genele asociate cu rezistenţa la substanţele toxice folosite pentru combatere. Cu alte cuvinte, e vorba despre o selecţie naturală care favorizează supravieţuirea şobolanilor imuni la otravă; datorită acestui fenomen, se înregistrează tot mai mulţi astfel de indivizi în populaţiile acestor rozătoare.

Un alt fenomen îngrijorător este apariţia tot mai frecventă a unor exemplare de şobolani de dimensiuni foarte mari; un şobolan de 60 cm lungime a fost prins în luna aprilie în regiunea britanică Cornwall, alţii au fost semnalşi în Kent şi Liverpool, iar fenomenul nu se limitează la Marea Britanie: exemplare gigantice au fost capturate şi în Stockholm (Suedia) şi Dublin (Irlanda).

Creşterea rezistenţei la otravă ar putea duce la sporirea efectivelor populaţiilor de şobolani, o ameninţare la adresa sănătăţii publice şi a economiei, deoarece aceste rozătoare transmit multe boli şi avariază clădirile, spune un specialist care a studiat fenomenul, dr. Dougie Clarke.

Folosirea momelilor otrăvite pentru combatere este controversată, deoarece ele reprezintă un pericol pentru copii, pentru animalele de casă şi pentru fauna sălbatică.

Totuşi, organizaţiile însărcinate cu combaterea dăunătorilor au cerut Uniunii Europene să aprobe folosirea unei noi generaţii de rodenticide (substanţe pentru combaterea rozătoarelor), mai puternice, care să omoare şi şobolanii care au dezvoltat deja rezistenţă la otrăvurile convenţionale. O decizie europeană în acest sens este aşteptată în toamna acestui an.

De altfel, unii cercetători prezic că şobolanii ar putea evolua şi mai spectaculos; foarte adaptabili şi foarte prolifici, ei ar putea deveni de zeci de ori mai mai mari decât sunt acum, mărindu-şi dimensiunile pe măsură ce marile mamifere existente azi vor dispărea, crede dr. Jan Zalasiewicz, de la Universitatea din Leicester. 

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem