Alimentaţia nesănătoasă duce la modificări genetice ireversibile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Distrugerile provocate de alimentaţia nesănătoasă pot dura toată viaţa, chiar şi după adoptarea la un moment dat a unei diete sănătoase, susţin cercetătorii.

Oamenii de ştiinţă sugerează că alimentele bogate în grăsimi, zahăr şi sare schimbă modul de funcţionare al genelor şi nici măcar înlocuirea produselor nesănătoase cu fructe, legume şi peşte nu poate repara răul făcut.

Testele efectuate asupra şoarecilor au arătat că animalele hrănite cu alimente nesănătoase au continuat să fie predispuse la o rigidizare a arterelor chiar şi după administrarea unui tratament, pentru că funcţiile genelor, inclusiv cele vitale pentru sistemul imunitar, au fost afectate printr-un proces cunoscut drept „epigenetică”.

„Sper că acest studiu demonstrează importanţa schimbărilor induse în comportamentul genelor şi încurajează efectuarea de mai multe cercetări privind interacţiunea dintre practicile alimentare, metilarea ADN-ului (adăugarea unui compus chimic numit grup metil în structura ADN, n.r.) şi diverse maladii”, a declarat coordonatorul acestui studiu, Erik van Kampen, cercetător la Universitatea din Leiden, Olanda

În cadrul studiului, şoareci modificaţi genetic care erau predispuşi la a suferi de ateroscleroză – îngroşare şi rigidizare a arterelor care duc la reducerea fluxului sangvin bogat în oxigen – au fost hrăniţi fie cu alimente bogate în grăsimi şi colesterol, fie cu alimente sănătoase.

Dar, după tratament, inclusiv o scădere a nivelului de colesterol din sânge şi o schimbare a dietei, teste efectuate asupra măduvei osoase a şoarecilor hrăniţi iniţial nesănătos au arătat că animalele prezentau încă diferenţe majore în ce priveşte sistemul imunitar şi sufereau de forme mai grave de ateroscleroză.

„Ştim de multă vreme că stilul de viaţă şi nutriţia influenţează funcţia sistemului imunitar. Capacitatea istoricului nutriţional de a avea efecte durabile asupra celulelor imunitare demonstrată în acest studiu ar putea avea implicaţii profunde în domeniul tratamentelor pentru boli ce au legătură cu sistemul imunitar.

Durata acestor modificări este foarte importantă şi trebuie aflată şi va fi interesantă studierea efectelor medicamentelor care pot induce modificări epigenetice”, a spus John Wherry, redactor-şef adjunct al Journal of Leukocyte Biology, care a publicat studiul.

Sursa: Mediafax