Mâna omului, mai puţin evoluată decât cea a maimuţelor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ei susţin că mâna omului ar fi mai apropiată de cea a ultimului strămoş comun al homo sapiens (omul modern) şi maimuţelor, care a trăit acum câteva milioane de ani. ‘Cercetările arată că structura mâinii omului modern este prin natura ei în mare parte primitivă şi nu rezultatul selecţiilor naturale’. Ea i-a permis totuşi să îşi fabrice unelte din piatră, scrie revista Nature Communications, în care a apărut studiul.

Mâinile cimpanzeilor şi ale urangutanilor au evoluat mai mult decât cele umane. Degetele acestor maimuţe s-au alungit faţă de degetul opozabil pentru a se putea balansa de pe o ramură pe alta, în timp ce mâna omului are degetul mare mai lung pentru a apuca lucruri împreună cu celelalte degete şi a munci manual.

• Parlamentul European și-a reafirmat solidaritatea deplină cu România după acțiunile provocatoare ale Rusiei
• Parlamentul European a aprobat noi reguli pentru piața mașinilor vechi

Cea mai răspândită ipoteză în prezent este că ultimul strămoş comun al omului şi al marilor maimuţe era un animal cu mâini asemănătoare celor ale actualilor cimpanzei. Însă cercetările efectuate de echipa lui Sergio Almecija de la Centrul de paleobiologie umană al Universităţii ‘George-Washington’ pun sub semnul întrebării această idee. Analize şi măsurători precise ale mâinilor oamenilor moderni, maimuţelor şi fosilelor arată că mâna omului a suferit ‘o schimbare destul de mică’ faţă de cea a ultimului strămoş comun cu marile maimuţe.

‘Când hominizii (familia omului modern, diferită de cea a marilor maimuţe) au început să producă unelte de piatră în mod sistematic, probabil acum 3,3 milioane de ani, mâinile lor erau — în ceea ce priveşte proporţiile globale — aproape ca ale noastre astăzi’, spune Almecija.

‘O altă idee demnă de reţinut este că, dacă mâinile umane sunt în mare parte primitive, schimbările pertinente care au favorizat dezvoltarea culturii uneltelor de piatră au fost probabil de natură neurologică’, adaugă el. Creierul şi nu forma mâinii a permis dezvoltarea culturii uneltelor, sugerează cercetătorul, menţionat de 7sur7.be.

Sursă: Agerpres