Home » D:News » După ce au analizat un milion de oameni, cercetătorii au scos la iveală MAREA MINCIUNĂ a grupurilor farmaceutice în legătură cu cele mai populare medicamente

După ce au analizat un milion de oameni, cercetătorii au scos la iveală MAREA MINCIUNĂ a grupurilor farmaceutice în legătură cu cele mai populare medicamente

După ce au analizat un milion de oameni, cercetătorii au scos la iveală MAREA MINCIUNĂ a grupurilor farmaceutice în legătură cu cele mai populare medicamente
Publicat: 28.08.2015
Efectele negative ale statinelor, în special cele care vizează pierderile de memorie, au făcut obiectul unui studiu de amploare, ale cărui rezultate au fost prezentate însă în mod diferit în presa occidentală, la presiunea marilor grupuri farmaceutice, se afirmă într-o analiză publicată în The Wire.

Medicamentele pe bază de statine au devenit extrem de populare, deşi sunt şi foarte controversate. Sunt extrem de eficiente în reducerea colesterolului, însă au efecte secundare extrem de periculoase.

Recent, JAMA Internal Medicine a publicat un uriaş studiu-retrospectivă care a fost realizat pe aproape un milion de persoane. Aproape jumătate de milion dintre participanţii care luau statine au fost comparaţi cu o populaţie echivalentă care nu lua acest medicament. Cercetătorii au monitorizat alte 26.000 de persoane care luau medicamente ce contribuie la o scădere a concentraţiei de lipide din organism şi care nu fac parte din clasa statinelor. Autorii studiului au observat o asociere puternică între prima expunere la statine şi pierderile acute de memorie, diagnosticate în primele 30 de zile după expunere. Cazurile de pierdere de memorie au fost de 4,4 ori mai numeroase în comparaţie cu voluntarii din grupul care nu luau statine. Cu alte cuvinte, potrivit autorilor studiului, statinele au dus la o creştere cu 440% a pierderilor de memorie.

Medicamentul de scădere a concentraţiei de grăsimi din organism şi care nu face parte din clasa statinelor a determinat la rândul său o creştere a cazurilor de pierdere de memorie de 3,6 ori în comparaţie cu persoanele care nu luau medicamente de scădere a concentraţiei de lipide. Atât statinele, cât şi medicamentul non-statinic au generat pierderi acute de memorie, în grade comparabile. Acestea au fost dovezile prezentate în studiul din JAMA Internal Medicine, care nu a inclus însă persoane diagonosticate cu demenţă, Alzheimer, tumori cerebrale şi infecţii cerebrale. Acele procente au fost obţinute după ce autorii studiului au eliminat influenţa avută de alţi factori de risc, precum diabet, hipertensiune, accident vascular cerebral, hipercolesterolemie, consum abuziv de alcool.

Concluziile acelui studiu sunt remarcabile, se afirmă în articolul publicat pe site-ul thewire.in. „Atât statinele, cât şi medicamentele non-statinice de scădere a lipidelor au prezentat o asociere puternică cu pierderile acute de memorie, în comparaţie cu persoanele care nu iau astfel de medicamente, dar nu şi atunci când voluntarii din cele două grupuri au fost comparaţi între ei. De aceea, fie toate medicamentele care scad concentraţia de lipide cauzează pierderi de memorie, indiferent de clasa de medicamente, fie această asociere este mai degrabă rezultatul unei metode deficitare de detecţie decât o asociere cauzală”.

Însă ce face prestigiosul cotidian The New York Times? A publicat pe 11 iunie 2015 un articol pe baza acestui studiu cu titlul „Statins May Not Affect Memory, Study Suggests” (Statinele ar putea să nu efecteze memoria, sugerează un studiu”). Articolul din The New York Times se încheie cu un citat din principalul autor al studiului, care ar fi spus: „Însă chestiunea memoriei deficitare este o non-problemă”. Jurnaliştii de la The Wire spun că nu se aşteptau să asiste la o astfel de interpretare din partea unei publicaţii precum The New York Times.

La rândul ei, revista TIME a publicat un articol inspirat din acelaşi studiu şi a preferat să îl publice cu titlul următor: „Memory Loss Not Caused By Cholesterol Drugs After All” („În definitiv, piederile de memorie nu sunt cauzate de medicamentele împotriva colesterolului”). Potrivit jurnaliştilor de la The Wire, autorii articolului din revista TIME s-au chinuit îngrozitor de mult să explice că, în ciuda unei compromiteri substanţiale a memoriei de către statine, acest lucru s-ar putea datora faptului că persoanele care iau statine sunt mai sensibile în ceea ce priveşte tulburările de memorie şi sunt mai dispuse să le raporteze medicilor de familie.

„Mass-media occidentală refuză pur şi simplu să divulge adevărul că statinele pot să afecteze memoria pe scară largă. Titlurile din presa occidentală induc în eroare cu multă neruşinare, iar concluziile formulate de corespondenţii lor sunt neadevăruri isteţ formulate. Acum se încearcă acreditarea ideii că statinele sunt mai sigure decât o gură de aer proaspăt şi pur, când, de fapt, nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Statinele pot să provoace în mod sigur dureri musculare, cataractă, tulburări de memorie, tulburări de percepţie, dar şi diabet, în ciuda dezminţirilor repetate şi stridente ale industriei farmaceutice. Atorvastatin a fost medicamentul din clasa statinelor cel mai bine vândut timp de mulţi ani, aducând miliarde de dolari producătorilor săi. Pfizer a câştigat aproape 10 miliarde de dolari, an după an, doar din comercializarea medicamentului Lipitor”, se afirmă în articolul din The Wire.

În anul 2002, profiturile combinate ale celor 10 companii farmaceutice incluse în topul Forbes 500 au fost mai mari decât profiturile combinate ale tuturor celorlalte 490 de companii împreună (35,9 miliarde de dolari versus 33,7 miliarde de dolari). În plus, cel mai important domeniu din bugetul acestor companii a fost cel destinat pentru „marketing şi administrare”. Totodată, veniturile mondiale combinate ale celor 10 companii farmaceutice au fost de 217 miliarde de dolari, din care 14% au fost cheltuite pe activităţi de „cercetare şi dezvoltare” (aproximativ 31 miliarde de dolari).

În mod surprinzător, 31% din venituri (67 miliarde de dolari) au fost cheltuite pe activităţi de „marketing şi administrare”.

Statinele ar putea să nu fie cel mai bun tratament ca primă măsură de prevenţie, deoarece, aşa cum au evidenţiat o serie de studii, beneficiile lor clinice sunt în cel mai bun caz marginale şi ele generează efecte adverse. Diabetologia a publicat un studiu realizat în Finlanda, în martie 2015, potrivit căruia statinele cresc riscul de diabet de tipul 2 cu până la 46%, după eliminarea din calcul a celorlalţi factori de risc. Riscul de diabet depinde de mărimea şi frecvenţa dozelor, iar autorii studiului au recomandat prescrierea de doze mici de statine pentru persoanele cu cel mai mare risc, precum persoanele obeze şi cele care au în familie rude cu diabet.

Autorul articolului din The Wire, cardiologul Deepak Natarajan din New Delhi, şi-a încheiat prezentarea cu un citat din Peter Goetzsche, autorul cărţii „Deadly Medicines and Organized Crime: How big Pharma has corrupted healthcare” („Medicamente mortale şi crima organizată: Cum au corupt marile companii farmaceutice sistemele naţionale de sănătate”), fost vicepreşedinte al grupului farmaceutic Pfizer: „E înspăimântător cât de multe similarităţi există între această industrie şi grupările mafiote. Grupările mafiote mituiesc politicieni şi alte categorii de persoane, iar industria farmaceutică face exact acelaşi lucru”.

Administraţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA) a inclus deja diabetul şi pierderile de memorie în secţiunea „reacţii adverse” din prospectele tuturor medicamentelor din categoria statinelor. Statinele au ocupat locul al treilea în topul celor mai bine vândute medicamente din Statele Unite în 2010 şi au generat venituri de 18,8 miliarde de dolari.

Potrivit The Wire, statinele ar trebui să fie prescrise pacienţilor care au suferit deja un incident cardiovascular, însă medicii ar trebui să recomande o serie de schimbări foarte simple care ţin de stilul de viaţă, ca principală măsură de prevenire a bolilor cardiovasculare în cazul persoanelor de vârstă mijlocie cu o stare de sănătate bună. Aceste schimbări ale stilului de viaţă includ renunţarea la fumat, o dietă sensibilă, o greutate corporală potrivită şi practicarea unor exerciţii fizice timp de 10-15 minute – jogging sau yoga – în fiecare zi.

Sursa: Mediafax

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de sărbători
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de sărbători
Primele observații cu o cvasiparticulă care are masă doar atunci când se deplasează într-o anumită direcție
Primele observații cu o cvasiparticulă care are masă doar atunci când se deplasează într-o anumită direcție
Primele dovezi ale dezvoltării ritualurilor religioase, descoperite într-o peșteră din Israel
Primele dovezi ale dezvoltării ritualurilor religioase, descoperite într-o peșteră din Israel
O nouă teorie propune că informația poate scăpa din găurile negre
O nouă teorie propune că informația poate scăpa din găurile negre
Lichidul antic de pe Marte nu ar fi fost doar apă. Ce au descoperit acum cercetătorii?
Lichidul antic de pe Marte nu ar fi fost doar apă. Ce au descoperit acum cercetătorii?
Un nou studiu arată că peștii-zebră și șopârlele își pot regenera auzul
Un nou studiu arată că peștii-zebră și șopârlele își pot regenera auzul
Berea de orez veche de 10.000 de ani, prima băutură alcoolică din Asia de Est
Berea de orez veche de 10.000 de ani, prima băutură alcoolică din Asia de Est
Ennio Morricone, cel mai important compozitor de muzică de film
Ennio Morricone, cel mai important compozitor de muzică de film
Giuseppe Tornatore, regizorul care a restabilit cinematografia italiană
Giuseppe Tornatore, regizorul care a restabilit cinematografia italiană
Un obiect neidentificat s-a izbit de o gaură neagră, iar NASA a reușit să surprindă momentul
Un obiect neidentificat s-a izbit de o gaură neagră, iar NASA a reușit să surprindă momentul
Iată de ce somnul profund îmbunătățește memoria!
Iată de ce somnul profund îmbunătățește memoria!
Parolele tale ar putea fi mai sigure decât codurile nucleare ale SUA din timpul Războiului Rece
Parolele tale ar putea fi mai sigure decât codurile nucleare ale SUA din timpul Războiului Rece
Un matematician a reușit să rezolve o problemă veche de 60 de ani
Un matematician a reușit să rezolve o problemă veche de 60 de ani
Apneea în somn ar putea fi tratată cu ajutorul unui microcip
Apneea în somn ar putea fi tratată cu ajutorul unui microcip
Noua Zeelandă va decide cine are și cine n-are voie să utilizeze sateliți de pe teritoriul țării
Noua Zeelandă va decide cine are și cine n-are voie să utilizeze sateliți de pe teritoriul țării
Exploziile solare catastrofale pentru Pământ, mai frecvente decât au crezut cercetătorii
Exploziile solare catastrofale pentru Pământ, mai frecvente decât au crezut cercetătorii
Nostradamus, unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei. A fost profet sau şarlatan?
Nostradamus, unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei. A fost profet sau şarlatan?
Decizie fără precedent la Tokyo! Săptămâna de lucru, redusă la 4 zile
Decizie fără precedent la Tokyo! Săptămâna de lucru, redusă la 4 zile