Prima pagină D:News

A fost Einstein cu adevărat comunist?

Oana Bujor 06.10.2018 | ● Vizualizări: 740
Sursa: Wikimedia Commons     + zoom
Galerie foto (4)

Un singur om a reuşit prin munca şi teoriile sale să schimbe istoria. A pus bazele celebrelor teorii din domeniul fizicii, precum cea a Relativităţii, însă declaraţiile şi părerile sale necenzurate privind schimbările politice ce aveau loc în jurul său l-au făcut să fie atât victima represiunilor naziste, cât şi a teoriilor conform cărora ar fi fost un spion sovietic.

Născut într-o familie de evrei în 1879, Albert Einstein avea să devină una dintre cele mai strălucite minţi ale fizicii. Deşi era cetăţean german, la vârsta de 17 ani renunţă la cetăţenia sa şi pleacă în Elveţia pentru studii. După terminarea facultăţii, în timpul său liber, atunci când nu lucra la Oficiul pentru Brevete din Zurich, Einstein a realizat o mare parte dintre lucrările sale, teorii pe care le utilizează cercetătorii şi în prezent pentru cercetarea spaţiului şi a timpului. 

De la renunţarea la cetăţenia germană, până la modul în care îşi contrazicea profesorii de la universitate, Einstein a fost întreaga sa viaţă o persoană rebelă, ce nu îşi dorea să se încadreze în tiparele politice şi sociale clasice.  Primii ani ai carierei sale de fizician au fost presăraţi cu eşecuri. Einstein îşi dorea ca teoriile sale să fie recunoscute de către marile universităţi ale lumii. Însă acţiunile sale din perioada studenţiei i-au atras antipatiile unor profesori din mediul universitar, care îl considerau nechibzuit şi impulsiv. Prin intermediul sprijinului pe care fizicianul Max Planck i l-a acordat, capacitatea mai tânărului fizician Albert Einstein a început să iasă la iveală.

Pentru Einstein, 1905 a fost ''anul de aur'', în această perioadă  îi sunt publicate patru lucrări în ''Analele Fizicii''. Teoriile sale privind efectul fotoelectric, mişcarea browniană şi relativitatea restrânsă aveau să schimbe viitorul fizicii. Einstein primeşte mai multe oferte pentru a preda la diferite universităţi, inclusiv la cea din Zurich şi Praga. În acelaşi an, Einstein prezintă şi binecunoscuta ecuaţie E=MC2, ce explica modul în care particulele de materie pot fi transformate în surse de energie, astfel fiind puse bazele energiei nucleare.  În 1916, termină teoria relativităţii generale, pentru care primeşte în 1921 Premiul Nobel pentru Fizică.  



Din 1920, Einstein devine un personaj recunoscut la nivel mondial, iar părerile sale privind diferite subiecte, fie politice sau sociale, devin tot mai importante.  În timp ce se afla în turneul său prin care dorea să prezinte publicului teoriile sale, în Germania nazismul se propaga rapid. 

Nazismul şi fizica

Sursa: Wikimedia Commons

Atunci când se întoarce din turneul mondial, Einstein descoperă schimbările dramatice din Germania. Fizicianul considera că politicile lui Hitler nu vor avea succes. Conform The Atlantic, atunci când a fost întrebat ce părere are despre noile forţe politice din Germania, Einstein a afirmat că ''Hitler îşi construieşte succesul pe burta goală a germanilor. Odată îmbunătăţită situaţia economică, el nu va mai fi important.''

În 1932, Einstein acceptă că popularitatea lui Hitler nu era doar de moment. Teoriile sale au stat la baza propagandei naziste împotriva fizicianului, fiind denumite de regim un tip de ''fizică evreiască''. Aflat sub controlul nazist, guvernul german adopta o lege prin care evreii nu puteau deţine funcţii oficiale, inclusiv în cadrul universităţilor.  Din cauza represiunilor privind activitatea sa puse pe seama originii sale evreieşti, în Germania Einstein îşi pierde faima şi recunoaşterea, fiind catalogat doar ca o persoană ce avea origini impure, ce trebuiau exterminate. Astfel fizicanul decide să emigreze împreună cu soţia sa Elsa, care îi era şi verişoară, în Statele Unite ale Americii. 

Einstein şi politica

Einstein primeşte certificatul de cetăţean american-Sursa: Wikimedia Commons

Socialismul dorea combaterea individualismului, se dorea crearea unei societăţi egale şi solidare. Acest aspect a stat şi la baza teoriilor conform cărora Einstein ar fi fost comunist.  Acesta a aderat la două grupări ce promovau egalitatea, iar  pe parcursul luptei sale împotriva nazismului, fizicianul a cerut ajutorul tuturor statelor de la nivel mondial, inclusiv Blocului Sovietic. De aici şi ideea conform căreia acesta avea legături cu sovieticii.  În cadrul eseului  Why Socialism? din 1949, Einstein îşi declara preferinţa pentru socialism şi dispreţul pentru capitalism. De asemenea, conform lucrării Einstein: An Intimate Study of a Great Man scrisă de Dimitri Marianoff şi Palma Wayne în 1944, fizicianul ar fi declarat despre Lenin: ''Îl consider pe Lenin un bărbat care s-a sacrificat pentru realizarea dreptăţii sociale, un lucru este sigur: bărbaţii ca el sunt gardienii şi restauratorii umanităţii.'' De asemenea, Einstein era un adept al sionismului, mişcarea de emancipare naţională a evreilor. Scopul ideologiei sioniste era de recreare şi consolidare a statului evreu. 

Pe parcursul carierei sale, Einstein a avut deseori păreri în contradicţie cu regulile societăţii în care trăia, aprecia ideologia socialistă, milita pentru egalitatea persoanelor homosexuale şi era un adept al organizaţiei pentru drepturile persoanelor de culoare. Toate acestea au contribuit la ideea că Einstein ar fi fost spion comunist, lucru pe care directorul FBI, J. Edgar Hoover, îl susţinea cu vehemenţă, notează History

Un alt aspect ce a stat la baza suspiciunilor privind colaborarea lui Einstein cu comuniştii a fost relaţia sa cu Margarita Konenkova. Conform History, Konenkova ar fi fost spion rus trimisă de către Moscova pentru a afla detaliile din cadrul Proiectului Manhattan. Conform scrisorilor pe care Einstein i le trimitea prietenului său Michele Besso,  femeia l-a prezentat pe savant consulului sovietic din New York. Până la sfârşitul relaţiei cu Konenkova, femeia nu a reuşit să afle informaţii despre dezvoltarea armei nucleare. Conform scrisorilor, Einstein nu a bănuit niciodată că amanta sa ar fi fost spion rus. 

Anchetele FBI

 

Prima pagină din dosarul FBI privind investigarea lui Albert Einstein Sursa: FBI.gov

În decembrie 1932, FBI-ul a început să strângă informaţii despre faimosul fizician, ce emigrase recent în Statele Unite ale Americii. Pe parcursul anchetei, la dosarul din cadrul FBI privind activităţile lui Einstein s-au strâns 1.800 de pagini. J. Edgar Hoover considera că Einstein ar fi putut fi comunist şi pentru că părerile fizicianului despre capitalism nu erau pozitive. ,,Consider diferenţele de clasă contradictorii justiţiei,'' afirma Einstein.

După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, agenţii au început o monitorizare mult mai atentă a fizicianului. Îi erau ascultate telefoanele, îi erau citite mail-urile şi chiar cercetat şi gunoiul. 

Însă, în urma investigaţiilor care au continuat până la moartea fizicianului, agenţii FBI nu au descoperit informaţii prin care Einstein să poată fi expulzat din SUA pe motiv că ar fi fost comunist.

Einstein a murit în aprilie 1955 din cauza unui anevrism aortic abdominal, însă chiar şi în prezent este dezbătut subiectul apartenenţei savantului la ideologia social - comunistă. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: