Home » D:News » Proteinele vegetale, un plus pentru sănătate

Proteinele vegetale, un plus pentru sănătate

Proteinele vegetale, un plus pentru sănătate
Publicat: 06.04.2018
O dietă echilibrată se bazează în primul rând pe varietatea de alimente care să ofere corpului nostru vitaminele, fibrele şi proteinele de care are nevoie.

Proteinele joacă un rol extrem de important în buna funcţionare a organismului, având un rol esenţial în menţinerea echilibrului hormonilor, pielii, părului şi musculaturii, acţionând ca un combustibil pentru organism în producerea de energie. Principalele surse de proteine rămân carnea şi peştele, însă le putem găsi în mare proporţie şi în alte alimente precum cerealele şi leguminoasele, mai ales că în ultima vreme din ce în ce mai multe persoane îmbrăţişează dieta vegană.

Leguminoasele precum lintea, mazărea, fasolea, năutul sau soia, nu ar trebui să lipsească din meniul nostru, fiind cele mai bogate produse vegetale în proteine. Năutul conţine aproximativ 25% proteine, iar soia aproximativ 50%.

„Cercetări realizate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pe tema diferenţelor dintre proteinele din carne şi proteinele vegetale au demonstrat că acestea din urmă pot fi considerate o sursă sustenabilă. Deşi multe alimente conţin proteine, niciunul nu are în componenţa sa toţi amioacizii esenţiali pentru organism, într-o cantitate suficientă. În acest context, sursele vegetale de proteine beneficiază de avantajul că pot fi combinate, asigurând astfel o sursă de proteină completă”, a spus dr. Corina Zugravu, Preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie.

Alte surse importante de proteine sunt somonul şi ouăle. Somonul conţine acizi graşi Omega 3, nutrienţi importanţi pentru menţinerea sănătăţii, fiind bogat în proteine de calitate. O porţie de somon conţine aproximativ 25 g de proteine. Calitatea proteinelor se stabileşte în funcţie de cantitatea de aminoacizi şi gradul acestora de digerare, indicatori care ne arată că cea mai bună proteină pentru organismul uman este proteina din ou.

Cerealele precum grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, meiul sau orezul, consumate simplu, fără adaos suplimentar de zahăr, pot să ne ofere aportul de energie, nutrienţi şi proteine de care are nevoie organismul nostru.

Berea poate contribui la rândul ei, printr-un consum moderat, la asigurarea de nutrienţi necesari organismului, fiind produsă în totalitate din: drojdie de bere, apă, hamei şi cereale.
Deşi cel mai des întâlnită cereală folosită la fabricarea berii este orzul, maeştrii berari, pentru a obţine gustul şi aroma dorite, aleg de multe ori să includă în reţetele de fabricare şi alte cereale: grâu, orez, porumb sau ovăz. Indiferent de tipul lor, cerealele rămân o importantă sursă de proteine. Proteinele din bere au rol şi în formarea spumei, ca urmare a interacţiunii acestora cu acizii de hamei.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem