România a semnat o declaraţie comună, la împlinirea a 80 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov

Redăm integral declaraţia comună, transmisă de MAE, într-un comunicat de presă:

„Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică şi Germania Nazistă care a declanşat Al Doilea Război Mondial şi a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferinţă. Pactul a conţinut protocolul secret care a împărţit Europa de Est în sfere de influenţă.

• Condamnarea pentru viol a lui Harvey Weinstein, anulată de o instanță din New York
• Trei turiști s-au pozat goi pe una dintre cele mai importante atracții din Namibia

De aceea, în această zi, proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toţi cei ale căror morţi şi vieţi distruse au fost o consecinţă a crimelor comise în numele ideologiei naziste şi a celei staliniste.

Durerea şi nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti.

Amintind şi comemorând ororile din trecut avem cunoştinţele şi puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele şi de culpabilitatea lor. Memoria victimelor ne determină să promovăm justiţia istorică prin continuarea cercetărilor ştiinţifice şi prin ridicarea nivelului de conştientizare publică asupra moştenirii totalitare pe continentul European.

Dreptatea şi adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă şi construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate. Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare şi aducerea în justiţie a autorilor a fost insuficientă şi inconsecventă în diferite ţări.

Facem apel la guvernele tuturor ţărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât şi material pentru investigaţiile în curs ce vizează regimurile totalitare. Acţionând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare şi tentativele de manipulare a datelor istorice.

Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziţie clară şi fermă a comunităţii internaţionale va continua calea către reconciliere.

Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele şi că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor.

Ţările noastre au renăscut ca naţiuni libere şi democratice după decenii de guvernare totalitară. Acum treizeci de ani, naţiunile noastre au început procesul transformării democratice care ne-a făcut în cele din urmă membri egali şi puternici ai Uniunii Europene. Ţările noastre sunt hotărâte să continue să lucreze cu partenerii din Europa şi din întreaga lume, astfel încât ororile trecutului să nu se repete”, potrivit sursei citate.

Timmermans: Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov a deschis un capitol întunecat din istoria Europei

Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, pe 23 august 1939, a deschis un capitol întunecat din istoria Europei, afirmă prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi comisarul Vera Jourová, cu ocazia Zilei Europene a Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare şi Autoritare.

„În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare. În această zi, în 1939, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetăţenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influenţa deciziile politice. O Europă în care libertatea şi democraţia nu erau decât un vis”, afirmă oficialii europeni.

„Zeci de milioane de victime au fost deportate, torturate şi ucise sub diferite regimuri totalitare din Europa. Această cruzime, lipsa libertăţii şi încălcarea drepturilor fundamentale în unele părţi din Europa au răpit mai multor generaţii de oameni şansa de a se bucura de libertate şi democraţie”.

„Anul acesta sărbătorim şi 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetăţenii din Europa Centrală şi de Est s-au revoltat şi au făcut o breşă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acţiunile curajoase ale cetăţenilor au readus libertatea şi democraţia în întreaga Europă”.

„Din 1939 şi până acum au trecut 80 de ani, iar generaţia care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă. De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire şi să ghideze noile generaţii în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept şi a democraţiei. Aceste valori ne definesc. Suntem uniţi în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar şi autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, subliniază Timmermans şi Jourová.

Pe data de 23 august 1939, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărţită Europa Centrală şi de Est şi care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria Europei. Una din clauzele secrete ale acordului prevedea anexarea de către URSS a regiunii româneşti Basarabia.

Chiar şi după sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, mulţi europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetăţenii din ţările baltice au format un lanţ uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia şi Lituania. A fost o demonstraţie paşnică prin care cele trei ţări şi-au unit forţele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstraţie pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraş de lângă graniţa Ungariei cu Austria. Cetăţenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-şi manifesta solidaritatea şi prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autorităţile din ambele ţări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare şi către căderea Cortinei de Fier.