Home » D:News » John Goodenough, unul dintre câştigătorii Nobelului pentru Chimie, a devenit cel mai în vârstă laureat al prestigioaselor premii

John Goodenough, unul dintre câştigătorii Nobelului pentru Chimie, a devenit cel mai în vârstă laureat al prestigioaselor premii

Descopera

Publicat: 09.10.2019

Share:

Cercetătorul american de origine germană John Goodenough, recompensat miercuri cu premiul Nobel pentru chimie, pentru inventarea bateriilor litiu-ion, a devenit cel mai în vârstă laureat al acestor distincţii prestigioase, potrivit nobelprize.org, citat de agenţia de presă Mediafax.

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Născut pe 25 iulie 1922, cercetătorul american de origine germană John Bannister Goodenough este în prezent profesor de inginerie mecanică şi ştiinţa materialelor la Universitatea Texas din Austin, SUA.

Citeşte şi Cum a intrat serialul ”Teoria Big Bang” în analele premiilor Nobel

Citeşte şi Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost câştigat de John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino ‘pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion

Miercuri, la vârsta de 97 de ani, acesta a devenit cel mai în vârstă laureat al unui premiu Nobel din istorie.

Anterior, recordul a fost deţinut de americanul de origine rusă Leonid Hurwicz, câştigător al premiului Nobel pentru economie în 2007. La momentul atribuirii prestigiosului premiu, acesta avea 90 de ani. Decedat în iunie 2008, el a mai trăit doar câteva luni după ce a primit premiul Nobel.

În ceea ce le priveşte pe femei, romanciera britanică Doris Lessing este cea mai în vârstă laureată Nobel. Scriitoarea avea 87 de ani în momentul în care a fost recompensată cu Nobelul pentru literatură pe 2007. A murit în noiembrie 2013.

De cealaltă parte, la 17 ani, pakistaneza Malala Yousafzai a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Nobel. A primit, în 2014, premiul Nobel pentru pace, pe care l-a împărţit cu activistul indian Kailash Satyarthi.

Miercuri, în afară de John B. Goodenough, au mai primit premiul Nobel pentru chimie cercetătorii M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino.

În comparaţie cu bateriile tradiţionale, bateriile litiu-ion, „unul dintre cele mai mari beneficii pentru omenire”, potrivit comitetului Nobel, sunt reîncărcabile, durează mai mult, au o densitate energetică superioară, cântăresc mai puţin şi au o durată de viaţă mai lungă. Bateriile litiu-ion au în prezent extrem de multe aplicaţii, fiind folosite pentru dispozitive variate – de la telefoane mobile la laptopuri şi maşini electrice – utilizate pentru comunicaţii, la slujbă, pentru studiu, muzică, cercetare etc.

Bazele pentru dezvoltarea acestora au fost puse în timpul crizei petrolului din anii 1970. Stanley Whittingham lucra la dezvoltarea unor metode de obţinere a energiei din alte surse decât combustibilii fosili. A creat în cele din urmă un catod inovator, într-o baterie cu litiu, tehnica fiind perfecţionată ulterior de John Goodenough. Akira Yoshino a creat prima versiune de baterie litiu-ion care a fost comercializată, în 1985.

Se consideră că bateriile litiu-ion au revoluţionat vieţile oamenilor de când au intrat pe piaţă la nivel larg, în 1991, punând bazele unei societăţi independente de combustibilii fosili.

M. Stanley Whittingham s-a născut în 1941, în Marea Britanie şi a lucrat la Universitatea de Stat din New York, SUA. Akira Yoshino, născut în 1948, în Suita, Japonia, a lucrat la Universitatea Meijo din Nagoya.

Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (830.000 de euro).

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901 şi au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.