Ce implicații are criza din Afganistan pentru restul lumii? Talibanii controlează acum zăcăminte de 1 trilion de dolari

Insurgenţii talibani au intrat, duminică, în capitala Afganistanului, Kabul. În aceeaşi dimineaţă, insurgenţii au capturat şi oraşul Jalalabad din est şi au preluat postul de frontieră Torkham din apropiere de Pakistan, lăsând aeroportul din Kabul singura cale de ieşire din Afganistan. Talibanii s-au instalat chiar în palatul prezidenţial, de unde au ţinut şi o conferinţă de presă.

În acest context, experţii în securitate se întreabă ce se va întâmpla cu vasta bogăţie minerală neexploatată a ţării.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

Afganistan este una dintre cele mai sărace naţiuni ale lumii, scrie CNN. Cu toate acestea, în 2010, geologii şi oficialii militari americani au dezvăluit că ţara, care se află la intersecţia Asiei Centrale şi de Sud, stă pe zăcăminte minerale în valoare de aproape 1 trilion de dolari, care ar putea transforma dramatic perspectivele sale economice.

Pe lângă fier, cupru şi aur, în Afganistan există, de asemenea, minerale rare şi, foarte probabil, unul dintre cele mai mari depozite de litiu din lume – o componentă esenţială a bateriilor reîncărcabile şi a altor tehnologii vitale pentru abordarea crizei climatice cu care se confruntă Planeta.

„Afganistan este, cu siguranţă, una dintre regiunile cele mai bogate în metale preţioase tradiţionale, dar şi în metalele (necesare n.r.) pentru economia emergentă a secolului XXI”, spune omul de ştiinţă şi expertul în securitate Rod Schoonover, fondatorul Ecological Futures Group.

Multe ţări suferă de „blestemul resurselor”

Provocările de securitate, lipsa infrastructurii şi secetele severe au împiedicat în trecut extragerea celor mai valoroase minerale. Şi, deşi este puţin probabil ca acest lucru să se schimbe curând, sub controlul talibanilor, ţări precum China, Pakistan şi India şi-au exprimat interesul de a oferi o mână de ajutor, în ciuda haosului care domneşte în Afganistan. „Este un mare semn de întrebare”, consideră Schoonover.

Chiar şi înainte ca preşedintele Joe Biden să anunţe retragerea trupelor americane din Afganistan, perspectivele economice ale ţării erau slabe. Estimările aferente anului 2020 arată că 90% din afgani trăiesc sub nivelul de sărăcie stabilit de guvern (2 dolari americani pe zi), potrivit unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA publicat în iunie. De asemenea, Banca Mondială subliniază că economia rămâne „modelată de fragilitate şi dependentă de ajutor”.

„Dezvoltarea şi diversificarea sectorului privat este constrânsă de insecuritate, instabilitate politică, instituţii slabe, infrastructură inadecvată, corupţie pe scară largă şi un mediu de afaceri dificil”, au declarat reprezentanţii Băncii Mondiale în martie, potrivit Mediafax.

Multe ţări cu guverne slabe suferă de ceea ce este cunoscut sub numele de „blestemul resurselor” – eforturile de exploatare a resurselor naturale nu reuşesc să ofere suficiente beneficii populaţiei locale şi economiei interne. Chiar şi aşa, dezvăluirile despre bogăţia minerală a Afganistanului, bazate pe anchete anterioare efectuate de Uniunea Sovietică, indică un potenţial uriaş.

Una dintre cele mai bogate ţări din zonă în decurs de un deceniu

Cererea de litiu, cobalt sau neodim creşte din ce în ce mai mult pe măsură ce se încearcă tranziţia spre mijloace de transport nepoluante şi implementarea de tehnologii curate, pentru a reduce emisiile de carbon.

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) a declarat în luna mai că aprovizionarea globală cu litiu, cupru, nichel, cobalt şi elemente rare trebuie să crească semnificativ, altfel lumea va eşua în încercarea sa de a aborda criza climatică. Trei ţări – China, Republica Democrată Congo şi Australia – reprezintă în prezent 75% din producţia globală de litiu şi cobalt.

În medie, o maşină electrică are nevoie de şase ori mai multe minerale decât o maşină convenţională, potrivit IEA. Litiul, nichelul şi cobaltul sunt cruciale pentru funcţionarea bateriilor. De asemenea, reţelele de electricitate necesită cantităţi uriaşe de cupru şi aluminiu.

Guvernul SUA ar fi estimat că depozitele de litiu din Afganistan ar putea rivaliza cu cele din Bolivia, unde se află în prezent cele mai mari rezerve cunoscute din lume.

„Dacă Afganistanul are parte de câţiva ani de pace, permiţând dezvoltarea resurselor sale minerale, ar putea deveni una dintre cele mai bogate ţări din zonă în decurs de un deceniu”, a declarat în 2010 Said Mirzad, expert US Geological Survey, pentru revista „Science”.