Home » D:News » Cum trebuie privit riscul războiului nuclear? Concluziile trase de trei cercetători

Cum trebuie privit riscul războiului nuclear? Concluziile trase de trei cercetători

Publicat: 01.03.2022
Cum trebuie privit riscul războiului nuclear? Concluziile trase de trei cercetători
Sursa foto: Shutterstock

Amenințarea reprezentată de armele nucleare nu a dispărut niciodată cu adevărat. Însă, invazia pe care Vladimir Putin a orchestrat-o în Ucraina a readus în discuție acest subiect care stârnește fiori. 

Atunci când președintele rus Vladimir Putin a făcut publică invadarea Ucrainei pe 24 februarie, acesta a mai adus în discuție și un alt aspect cu perspective cumplite. „Indiferent de cine va încerca să ni se împotrivească sau…să amenințe țara și cetățenii, trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi unele nemaiîntâlnite până acum în istorie”, a declarat Putin.

Într-o altă parte a discursului, liderul rus pare să fie mai explicit, spunând că „Rusia actuală este încă una dintre cele mai mari puteri nucleare”. Ca justificare pentru invazie, Putin a acuzat în mod nejustificat Ucraina de faptul că acest stat și-ar dezvolta propriul arsenal nuclear.

Discursuri cu perspective tenebroase

„Nu există nici o dovadă în acest sens”, a comentat Hans Kristensen, directorul Proiectului de Informații Nucleare din cadrul Federației Oamenilor de Știință Americani.

Pe 27 februarie, Putin a plusat, ordonând forțelor nucleare ale țării să intre într-un „regim special de luptă”. Mai mult, acesta acuza „sancțiunile ilegale” și „declarațiile agresive” lansate de țările Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Jen Psaki, secretar de presă pentru administrația Biden a răspuns prompt. „Nu a existat nici un moment în care Rusia a fost amenințată de NATO”, a spus aceasta. „Avem mijloacele necesare pentru a ne asigura apărarea”.

Tehnica de luptă lansată în joc

Invazia rusească s-a bazat în totalitate pe arme convenționale – tancuri pe străzi, avioane de luptă în cer, nave în portul din Odesa. Experții sunt de părere că în lipsa unei escaladări nedorite a conflictului, lucrurile nu se vor schimba.

Cu toate acestea, Putin aduce în discuție faptul că armele nucleare nu sunt doar „omul negru” al unei epoci demult apuse, ci rămân un element important al politicilor de securitate care au apărut în urma celui de-Al Doilea Război Mondial.

Potrivit lui Kristensen, Rusia se află în posesia a aproximativ 6.000 de focoase nucleare, în vreme ce Statele Unite ale Americii ating numărul de 5.500 de astfel de arme. Aceste arsenale nucleare sunt suficiente pentru a omorî miliarde de oameni, dar servesc și ca o măsură de descurajare împotriva unui atac.

În ultimele decenii, așa-numita ordine nucleară a rămas în cea mai mare parte neschimbată. Celelalte șapte țări despre care se știe că posedă capabilități nucleare, nu se apropie de valorile amintite mai sus. Majoritatea statelor lumii au semnat Tratatul de Non-Proliferare Nucleară, care limitează și reglementează dezvoltarea armelor nucleare.

Jurnaliștii de la Vox au întrebat trei cercetători, specialiști în arme nucleare, despre riscurile prezente asociate armelor nucleare și despre ce am putea face în legătură cu acestea.

Cât de îngrijorați ar trebui să fim acum de amenințarea armelor nucleare?

Atunci când Rusia a invadat pentru prima dată Ucraina, specialiștii au spus că problema nucleară nu este neapărat un risc care să trezească prea multe motive de îngrijorare. Asta datorită faptului că invazia a reprezentat una dintre cele mai mari operațiuni militare din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.

Hans Kristensen

„Sunt mult mai îngrijorat decât eram acum câteva săptămâni”, a spus Kristensen. Acesta a mai atras atenția asupra faptului că NATO a ridicat nivelul general de alertă ca urmare a declarațiilor făcute de Putin. „Aceasta este incertitudinea războiului, ca să zic așa”, a mai spus Kristensen. „Din această ceață a războiului pot apărea răsturnări de situație care să facă dificilă prezicerea exactă a unui curs al evenimentelor”.

Atunci când a fost întrebat despre decizia lui Vladimir Putin de a crește nivelul de alertă al forțelor sale nucleare, Kristensen a spus: „Nu există nimic în doctrina publică nucleară rusească ce să justifice așa ceva. Putin a făcut din nou un pas care are drept consecințe escaladarea suplimentară a situației în sensul unei amenințări nucleare directe”.

Matthew Bunn

Profesor la Harvard Kennedy School și fost consilier în cadrul Biroului de Politici Tehnologice și Științifice de pe vremea administrației lui Bill Clinton, acesta declara inițial: „Cred că nu există nici o posibilitate ca armele nucleare să fie folosite în cadrul situației din Ucraina”.

Motivul principal, spunea Bunn, era legat de declarațiile ferme făcute de NATO și de aliații săi, privind neimplicarea cu trupe în interiorul granițelor Ucrainei. Fără amenințarea unei intervenții militare, Putin nu ar avea de ce să apeleze la arsenalul său nuclear, de vreme ce Rusia are un avantaj numeric al trupelor.

Bunn a revenit la afirmația sa după escaladarea conflictului spunând că: „Nimeni în afară de cercul de încredere al lui Putin nu știe cu exactitate motivele pentru care acesta a abordat situația în acest fel”. Acesta a mai presupus că „amenințarea cu armele nucleare nu este decât o încercare suplimentară de a descuraja intervenția militară din partea oricui ar vrea să ajute Ucraina”.

Paul Hare

Specialist în studii globale la Universitatea din Boston, Hare este de părere că scopul real al lui Putin este acela de a „înghiți Ucraina” și de a restabili puterea istorică a Rusiei imperiale. „Obiectivul său nu este acela de a declanșa un război nuclear”, a mai adăugat Hare.

Specialistul interpretează escaladarea evenimentelor ca o reacție a lui Putin la valul de presiuni și sancțiuni internaționale. „Sperăm totuși că Putin este încă un actor rațional” și că va înțelege că în cele din urmă, războiul nuclear nu va servi scopurilor sale.

Cum arată arsenalul nuclear al Rusiei și cum este acesta în raport cu cel al altor state?

Cele 6.000 de focoase nucleare fac din Rusia țara cu cel mai mare arsenal nuclear. Atunci când Rusia a invadat Ucraina, Kristensen spunea că cea mai mare parte dintre acestea erau în rezerve, cu doar 1.600 active pe mare, uscat sau aer. Atunci când URSS a căzut, în urma Războiului Rece, existau unele arme nucleare încă pe teritoriul ucrainean, dar Ucraina le-a returnat Rusiei.

Țările despre care se știe că au cel mai mare arsenal nuclear sunt Rusia, SUA, China, Franța, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord. Includem aici fiecare membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite care a depus eforturi pentru modernizarea arsenalului nuclear în ultimele decenii, iar trei dintre aceștia sunt membri NATO.

Credit foto: Pixabay

Numărul total al armelor nucleare a scăzut cu 80% de la încheierea Războiului Rece, de la un total estimat de 70.300 în 1986, la 12.700 în 2022. Cu toate acestea, numărul este încă unul foarte mare. „Au existat multe discuții privitoare la poziția Rusiei în acest context”, a spus Kristensen. „Este dificil de estimat acest lucru. Dacă oficialitățile ruse ar fi să ofere o estimare realistă cu privire la numărul necesar în contextul relațiilor internaționale și al nevoilor strategice, atunci cred că acest număr ar scădea cu mult”.

Ar avea Putin vreun motiv pentru care să folosească armele nucleare?

Dintr-un punct de vedere strategic, nu ar fi nici un motiv pentru care Rusia să apeleze la bombele nucleare. Dar experții sunt de părere că Putin în sine este cea mai mare incertitudine. „Implicațiile emoționale și furia emanată de discursurile acestuia sunt elemente izbitoare”, spune Hare. „În mod normal, stilul diplomatic al Rusiei este unul sarcastic”.

Dar un război nuclear ar submina orice fel de victorie pe care Putin ar putea-o obține asupra Ucrainei. O astfel de abordare nu ar îndepărta doar statele vestice, dar ar putea înstrăina și potențiali aliați, cum ar fi China.  „China s-ar alarma și cel mai probabil i-ar cere să restabilească ordinea globală a comerțului internațional, de care China depinde”.

„Un război nuclear este cel mai mare coșmar al Chinei”

Trebuie să ne amintim, a mai spus Kristensen, faptul că Vladimir Putin face apel la potențialul nuclear al Rusiei, ca la un element de proiecție al puterii. În 2015, acesta declara într-un documentar realizat de televiziunea de stat din Rusia, că s-a gândit la punerea în alertă a forțelor nucleare în timpul anexării Crimeei.

Acest lucru ar putea indica faptul că amenințările pe care Putin le face cu privire la un război nuclear nu sunt nici mai mult nici mai puțin încercări ale acestuia de a intimida dușmanii.

Cu toate acestea, Kristensen nu este gata să bage mâna în foc pentru o astfel de ipoteză. „Putin trăiește într-o bulă foarte mică și este extrem de paranoic. Așa că există posibilitatea ca acesta să recurgă la acțiuni care să sfideze raționalul”.

Este teama de război nuclear un motiv suficient pentru a opri statele din a folosi armele nucleare?

„Potențialul distructiv al unei bombe nucleare crează o teamă profundă”, spune Bunn. Descurajarea nucleară, ideea că un stat nu l-ar ataca pe un altul de teama unor repercusiuni nucleare, era politica majoră de securitate din timpul Războiului Rece. Experții sunt de părere că această politică este cât se poate de actuală și în zilele noastre.

Potrivit lui Zack Beauchamp, amenințarea reprezentată de armele nucleare constituie motivul pentru care Statele Unite ale Americii nu trimit trupe în Ucraina.

Dar descurajarea nucleară nu este soluția pentru terminarea tuturor războaielor. Existența armelor nucleare „nu ne-a ajutat în Vietnam, nici în Irak și nici în Afganistan”, precizează Bunn.

„Cel puțin în teorie, lucrurile stau ca și în cazul Războiului Rece”

De la încheierea Războiului Rece, a fost acceptată ideea că descurajarea nucleară ar fi suficientă pentru asigurarea granițelor Europei. Criza din Ucraina, mai spune Hare, aruncă o umbră de îndoială asupra acestei ipoteze. „Credibilitatea descurajării nu a mai fost testată vreme de mai multe decenii. Întreaga ordine internațională este cumva aruncată în aer. Dacă atacul asupra Ucrainei nu este decât un preludiu pentru un atac asupra, să spunem, statelor Baltice, care sunt chiar mai vulnerabile sau se va mulțumi Putin doar cu Ucraina”.

Credit foto: Pixabay

Răspunsul, spune Hare, va decide modul de abordare avut de NATO și de statele aliate, modul în care acestea vor aloca resurse, convenționale sau nucleare. „Marile puteri încep să cocheteze cu ideea apelului la armele nucleare, într-un fel în care nu a mai fost întâlnit de multă vreme”, completează Kristensen. Acestea sunt scenarii pe care nimeni nu ar trebui să și le dorească și care au fost folosite în joaca de-a războiul încă de pe vremea Războiului Rece.

„Cel puțin în teorie, lucrurile stau ca și în cazul Războiului Rece”, a explicat Kristensen. „Trebuie să ai câteva bombe nucleare de mici dimensiuni pe care să le folosești ici-colo pentru a descuraja adversarul”.

Are succes efortul mondial de reglementare a armelor nucleare?

În cea mai mare parte, efortul global de reglementare a armelor nucleare, spre exemplu Acordul de Non-Proliferare, a fost unul încununat de succes. Dar aceste eforturi trebuie să fie susținute și întreținute. „La nivel global, ordinea nucleară nu este într-o condiție bună”, spune Bunn. Coreea de Nord continuă să construiască bombe nucleare, India și Pakistanul se alătură și ele efortului de dezvoltare a unor arme nucleare tactice cu rază mică de acțiune, iar ostilitățile dintre China, Rusia și SUA par să se intensifice.

„Oamenii ar trebui să fie atenți”, mai spune Kristensen. „Trebuie să fie vigilenți și să-și tragă guvernele la răspundere, să se asigure că politicile în vigoare sunt constructive și că ajută la imbunătățirea situației în loc să o înrăutățească”. O înțelegere cheie între Rusia și SUA pentru limitarea rachetelor cu încărcătură nucleară, cunoscută ca Tratatul New START, urmează să expire în februarie 2026, iar relațiile tulburi din prezent dintre cele două state vor face negocierile ulterioare și mai dificile.

Creșterea ostilităților dintre SUA și Rusia vor amplifica riscul unui conflict și vor face cooperarea cu mult mai dificilă. Cu toate acestea, există și câteva vești bune, crede Bunn. Există unele semne ale intrării Iranului în acordurile nucleare, lucru care ar afirma principiile Acordului de Non-Proliferare.

Vă mai recomandăm și:

A cincea zi de război în Ucraina. Tot ce știm până acum

Cum ar putea fi afectată România de invazia Rusiei în Ucraina?

„Simțul realității” al lui Vladimir Putin, sub semnul întrebării după decizia de a invada Ucraina

Ce poate însemna o invazie a Rusiei în Ucraina?

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad s-a alăturat echipei Descoperă.ro în anul 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Mai mult, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Vaccinări urgente împotriva poliomielitei pentru copiii din Londra
Vaccinări urgente împotriva poliomielitei pentru copiii din Londra
Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu
Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu
Armata rusă ar fi început antrenamentele cu drone iraniene
Armata rusă ar fi început antrenamentele cu drone iraniene
Ce țară este cel mai mare exportator de energie electrică din Europa?
Ce țară este cel mai mare exportator de energie electrică din Europa?
Incendiile de vegetație au devastat sud-vestul Franței
Incendiile de vegetație au devastat sud-vestul Franței
Un nou virus face ravagii în estul Chinei. Ce știu cercetătorii despre originea patogenului?
Un nou virus face ravagii în estul Chinei. Ce știu cercetătorii despre originea patogenului?
Cât de prosperă era regiunea Mării Negre în perioada medievală? Un tezaur de monede oferă răspunsul
Cât de prosperă era regiunea Mării Negre în perioada medievală? Un tezaur de monede oferă răspunsul
Bebelușii pot percepe simetria încă de la vârsta de 7 luni
Bebelușii pot percepe simetria încă de la vârsta de 7 luni
Noi indicii despre Planeta 9. Există cu adevărat?
Noi indicii despre Planeta 9. Există cu adevărat?
Cercetătorii propun crearea unei biblioteci audio internaționale a sunetelor subacvatice. Iată beneficiile unui asemenea proiect!
Cercetătorii propun crearea unei biblioteci audio internaționale a sunetelor subacvatice. Iată beneficiile unui asemenea ...
7 invenții din Epoca de Aur care au schimbat definitiv lumea
7 invenții din Epoca de Aur care au schimbat definitiv lumea
Kim Jong Un a declarat victorie împotriva COVID-19. Coreea de Nord a ridicat restricțiile
Kim Jong Un a declarat victorie împotriva COVID-19. Coreea de Nord a ridicat restricțiile
Telescopul James Webb a descoperit o galaxie uimitoare la marginea Universului
Telescopul James Webb a descoperit o galaxie uimitoare la marginea Universului
A avea prieteni bogați în copilărie îți poate determina statutul socio-economic viitor
A avea prieteni bogați în copilărie îți poate determina statutul socio-economic viitor
Test de cultură generală. Care sunt cele cinci culori ale inelelor olimpice?
Test de cultură generală. Care sunt cele cinci culori ale inelelor olimpice?
Materialul care se repară singur ar putea face să dispară zgârieturile de pe mașini prin simpla expunere la soare
Materialul care se repară singur ar putea face să dispară zgârieturile de pe mașini prin simpla expunere la soare
Ce fac unii din plictiseală? Un piteștean și-a scrijelit numele pe zidurile Cetății Sarmizegetusa
Ce fac unii din plictiseală? Un piteștean și-a scrijelit numele pe zidurile Cetății Sarmizegetusa
Constantin Bălăceanu-Stolnici este invitat la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Constantin Bălăceanu-Stolnici este invitat la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene