Cele mai geroase ierni din România. Unde a fost Polul frigului în 1942?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În ianuarie a.c s-au împlinit 80 de ani de când în România s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură vreodată: – 38,5C, acest record fiind semnalat în 1942 la Bod, în județul Brașov, în ziua de 25 ianuarie. A fost, atunci, o iarnă cumplită, dar în zilele de 24 și 25 ianuarie, stația meteo semnalase minimele absolute pe care le cunoscute țara noastră vreodată.

În cele câteva mărturii care s-au transmis din acea perioadă, oamenii spuneau că gerul a fost atât de aprig încât dimineața, după ce s-au trezit, și-au găsit animalele moarte de frig.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Aproape toată luna ianuarie a anului 1942 a fost dominată de temperaturi foarte scăzute cauzând probleme mari și angajaților uzinei din Bod care alimenta cu energie stația radio. În acea lună, din cauza frigului, tot Brașovul fusese paralizat.

Brașovul, paralizat de frig

Zăpada depășise un metru, trenurile nu mai circulau, fuseseră blocate zile întregi, școlile și magazinele închise, lemnele raționalizate și păzite de armată, fabricile își suspendaseră și ele activitatea, iar pe stradă nu mai îndrăznea nimeni să iasă.

Deși anumite informații nu mai pot fi confirmate cu exactitate din cauza faptului că s-au pierdut multe documente ale vremii, se pare că 17 oameni au murit atunci din cauza gerului, iar atunci când temperaturile au mai crescut, trei zile le-a trebuit oamenilor să deszăpezească județul.

Ger în toată țara în 1942

Însă Bodul nu a fost singura localitate afectată de un așa ger, în anul cu pricina. Temperaturi extrem de scăzute fuseseră în toată țara: -34,8 C la Alexandria, -32,8 C la Tg Mureș, -32,2 C la București Băneasa, -31 C la Tg Jiu, -29,6 C la Buzău, -29,2 la Oradea și -24,7 la Constanța.

De atunci, cele mai scăzute temperaturi înregistrate au fost la mijlocul lui ianuarie 1985: -38,4 C la Miercurea Ciuc și -38 la Joseni, iar cea mai scăzută temperatură înregistrată în țară în ultimul deceniu a fost de -34,7 C la Întorsura Buzăului, în data de 8 ianuarie 2015. Statele vecine se confruntaseră în aceeași iarnă cu probleme similare, în câteva dintre țări, temperaturile fiind chiar mai scăzute. În Serbia, la Karajukica Bunari -39.5, în Ucraina, la Luhansk -41.9, în Moldova, la Brătușeni -35.5, în Ungaria, la Miskolctapolca -35 și în Bulgaria, la Trun -38.3.

Alte ierni friguroase

Dar, în afară de „criminala” iarnă a lui ‘42, România s-a mai confruntat cu geruri năprasnice. Iernile din 1929, 1954 și 1967 au fost aproape la fel de urâte, înfrigurate și cu zăpezi mari.

În 1929, de exemplu, la jumătatea lunii februarie, temperaturile în munții din Țara Bârsei scăzuseră la minus 30 de grade, în vreme ce la București era o minimă de -24 de grade Celsius.

Marele Viscol

Iarna lui 1954, cea mai aspră din secolul XX, este cunoscută ca fiind iarna „marelui viscol”, din cauza nămeților care au acoperit cu totul Bucureștiul și multe dintre localitățile aflate în sudul României. Oamenii săpau tuneluri pentru a putea ieși din case și pentru a se deplasa.

Vântul atinsese o viteză record de 126 de kilometri pe oră, ninsorile nu mai conteneau formând troiene de peste 5 metri în București și în alte zone din sud-estul țării, iar cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM fiind la Călărași: 173 cm. Zăpada fusese atât de mare, încât primăvara, după topirea acesteia, mai multe autoturisme au fost găsite strivite de șenilele tancurilor.

Mărturii din ziarul Scînteia

Peste 600 de camioane fuseseră delegate a ajuta la descongestionarea Capitalei, zăpada curățată de pe străzi fiind urcată în camioane și scoasă afară din oraș, pe câmp, sau aruncată în Dâmbovița, în vreme ce oamenii de la Uzina Grozăvești pompau apă caldă pentru a preveni riscul formării podurilor de gheață.

Într-una din edițiile ziarului Scânteia, un corespondent din Craiova scria: „Acum, când în mare parte urmările viscolului au fost înlăturate, iar circulația și aprovizionarea oamenilor (…) au început să se restabilească, cetățenii continuă acțiunea de prevenire a eventualelor inundații ce ar proveni prin topirea zăpezii. (…) mii de oameni ai muncii (…) mobilizați de organizațiile de partid și de masă au ieșit zilele acestea la curățarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apei”.

De asemenea, tot în ziarul „Scînteia”, din 5 februarie, scria: „Sute de oameni au lucrat ieri la deszăpezirea liniei tramvaiului 3. Iat-o pe zidărița utemistă Bugașin Ioana, o fată sprintenă, vioaie, care lucrează la deszăpezirea liniei. „Doar lucrăm în preajma Spitalului unificat nr. 2 CFR” – ne spune ea. „Sunt aci tovarăși bolnavi, sunt mame cu copii mici, care nu trebuie să ducă nicio lipsă. Nu vom lăsa lopata din mână până nu vom deszăpezi drumul”.

Ierni geroase și în 1966 și 1967

Foarte geroase au fost și iernile din 1966 și 1967, atunci când zăpada a ajuns la 3-4 metri înălțime. Cumpăna anilor 1984 – 1985 nu doar că a venit cu temperaturi sub -30 de grade, dar a durat și foarte mult timp, întinzându-se până în luna aprilie. Tot până în aprilie a ținut și iarna care se grăbise să vină încă din noiembrie, în perioada 1995 – 1996 când, totuși, temperaturile nu fuseseră chiar atât de scăzute precum în anii precedenți.

Cel mai lung viscol din România a fost cel din februarie 1954, între 1-4, 7-9, 17-19, 22-24 februarie, când vântul a suflat încontinuu timp de 48 ore în zilele de 3 şi 4 februarie 1954 şi 21-22 noiembrie 1998, conform site-ului  Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Cele mai mari viteze ale vântului s-au înregistrat în perioada 3-5 februarie 1954- 126 km/h, 130 km/h în 21-22 noiembrie 1988, în Bărăgan şi 200km/h în Iaşi, între 4 şi 7 ianuarie 1966.

Surse:

https://www.bizbrasov.ro/2022/01/25/record-ger-bod-brasov-80-ani/

https://adevarul.ro/stiri-locale/brasov/cea-mai-grea-iarna-la-brasov-a-fost-in-1942-s-a-1589465.html

https://jurnalul.ro/special-jurnalul/de-ce-n-au-fost-inundatii-dupa-viscolul-din-1954-605346.html

https://www.national.ro/old/marele-viscol-din-romania-din-februarie-1954-123330.html

https://vremea.ido.ro/stiri/1412-cele-mai-geroase-ierni-din-istoria-romaniei-1412/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Lipsa zăpezii a dus la demontarea telescaunului dintr-un sat din Alpii francezi

Cel mai friguros sat din Franța a înregistrat, pentru prima oară în ultimii 140 de ani, o lună fără îngheț

Temperaturile lunii octombrie în Europa, cele mai ridicate înregistrate vreodată

Temperaturile din Europa au crescut de două ori mai mult decât media globală, în ultimii 30 de ani