Un biomaterial care imită pielea umană îi păcălește pe țânțari

Un biomaterial care ar putea elimina necesitatea voluntarilor umani în cercetările privind mușcăturile de țânțar a fost creat printr-un parteneriat între Universitatea Rice din Houston și Universitatea Tulane din New Orleans, SUA.

„Mai multe grupuri sunt dedicate găsirii unor modalități de a opri țânțarii să muște, dar aducerea de noi repelenți pe piață (n.red.: substanță care prin gust și miros îndepărtează rozătoarele, insectele) este o provocare. Acest studiu încearcă să crească randamentul testelor și să scadă dependența de voluntarii umani și subiecții animale”, a declarat prof. Omid Veiseh, de la Universitatea Rice, potrivit Interesting Engineering.

• Cum au supraviețuit companiile europene șocului războiului și scumpirii energiei?
• Ce preferă românii: apa de la robinet sau apa îmbuteliată?

Pentru a analiza datele, oamenii de știință au creat o platformă care a încorporat hidrogeluri bio-imprimate 3D, pentru a semăna cu pielea umană, cu monitorizarea video și algoritmii de viziune computerizată.

Țânțarii au fost observați în timp ce consumau sânge perfectat în hidrogeluri

Datele au fost folosite pentru a crea un model de învățare automată care să distingă între țânțarii care au mâncat din hidrogeluri și cei care nu. Țânțarii au fost observați în timp ce consumau sânge perfectat în hidrogeluri.

Oamenii de știință au făcut experimente pe seturi de hidrogeluri simple acoperite cu DEET și cu un repelent pe bază de plante pentru a vedea cum au reacționat țânțarii la fiecare tip de hidrogel.

„Toate experimentele au folosit tulpini de țânțari de laborator, iar majoritatea au implicat o specie anume, Aedes aegypti, vectorul virusului febrei galbene, al virusului denga, al virusului Zika și al altora”, a declarat Dawn Wesson, coautor corespondent al studiului.

Insectele care au primit hidrogeluri acoperite cu repelent nu au consumat sânge

Sângele încălzit la 37 de grade Celsius a fost infuzat în fiecare hidrogel. În timp ce 13,8% din țânțarii din cușca de control au consumat sânge, niciuna dintre insectele care au primit hidrogeluri acoperite cu repelent nu a făcut-o.

„Poate dura ceva până să optimizăm platforma noastră experimentală și modelul de învățare automată pentru a putea studia și alte specii. De asemenea, deoarece comportamentul tulpinilor de laborator diferă uneori de cel al țânțarilor găsiți în sălbăticie, ar fi important să validăm rezultatele noastre pe populațiile de țânțari sălbatici”, a mai spus Wesson.

Vă mai recomandăm și: 

Sfârșitul țânțarilor ar putea fi mai aproape datorită acestei descoperiri genetice

Biomaterialul care vindecă țesuturile din interior

Învățarea automată poate prezice longevitatea unui cuplu

Un studiu a examinat bacteriile de pe țânțari. Ce a aflat?