Elefanții sălbatici par să fi fost domesticiți, dar nu de oameni

O echipă internațională de cercetători a arătat că, în cadrul populațiilor de elefanți există caracteristici similare. Aceștia s-au întrebat cine sau ce ar fi putut să domesticească elefanții de-a lungul timpului.

Răspunsul pe care cercetătorii îl propun pare la fel de surprinzător: este posibil ca elefanții să se fi domesticit singuri.

• Hugh Grant a renunțat la procesul împotriva tabloidului The Sun
• Cel mai căutat fugar american, prins în Piața Sf. Petru din Vatican

La un nivel fundamental, domesticirea este procesul de selecție artificială a reprezentanților din fiecare generație de animale sau plante, care corespund celor mai bune criterii pentru a trăi printre oameni.

Studiul a fost publicat în PNAS.

„Sindromul domesticirii”

Denumit „sindromul domesticirii”, colecția de caracteristici care însoțește animalele calme, drăguțe și mulțumite s-ar putea să nu le ajute în sălbăticie, dar cu siguranță le face mai potrivite pentru societatea umană.

În 2017, antropologul Brian Hare, de la Universitatea Duke din SUA a dus conceptul de „sindrom de domesticire” cu un pas mai departe, speculând dacă s-ar putea aplica și în cazul nostru, al oamenilor.

Cunoscută sub denumirea de Ipoteza Auto-Domesticirii Umane, aceasta presupune că evoluția oamenilor a fost ghidată din ce în ce mai mult, din Paleoliticul mijlociu și până în Paleoliticul târziu, de o preferință pentru parteneri mai puțin agresivi și mai prosociali. Astfel, a existat o presiune crescută asupra capacității noastre de a comunica, ceea ce a facilitat abilitățile lingvistice complexe.

Este posibil ca schimbările în modul în care funcționează creierul nostru să fi avut un impact asupra dimensiunii și formei craniului nostru, nu foarte diferit de modul în care craniile s-au modificat la animalele domestice, potrivit Science Alert.

Preferința pentru o cale mai pașnică

S-ar putea să nu fim singurii care au experimentat această preferință pentru o cale mai pașnică, mai expresivă, în detrimentul unei existențe violente. Brian Hare a identificat ruda noastră apropiată, bonobo (Pan paniscus), ca fiind un candidat pentru auto-domesticire, pe baza afirmațiilor privind lipsa de agresivitate, în comparație cu cealaltă rudă apropiată, cimpanzeul.

În prezent, elefanții africani și asiatici sunt nominalizați ca două noi exemple de animale care s-ar fi auto-domesticit, după ce au fost probabil supuși unor procese de selecție similare cu cele ale oamenilor și ale bonobo.

Autorii acestui nou studiu au furnizat o listă extinsă de similitudini între grupuri. De exemplu, în toate cele trei cazuri, maxilarul și craniul și-au schimbat forma, cu maxilare mai scurte sau cranii mai puțin alungite, iar numărul dinților s-a redus.

Din punct de vedere comportamental, există o înclinație pentru interacțiuni pașnice, iar exemplele de agresiune tind să fie mai degrabă proactive decât reactive. De asemenea, există dovezi semnificative de „alloparenting”, un termen care se referă la îngrijirea și îndrumarea puilor de către adulți care nu sunt strămoșii lor direcți.

O opțiune deschisă mai multor animale sociale

Echipa a efectuat o analiză asupra a sute de gene de elefanți, despre care bănuiește că ar fi influențat modificările țesuturilor embrionare, considerate parțial responsabile de domesticire. Cercetătorii au găsit unele dovezi că evoluția a favorizat cel puțin câteva zeci de astfel de secvențe la elefanți.

Cercetătorii susțin că „speciile domesticite nu prezintă, de obicei, întreaga suită de trăsături asociate cu domesticirea”, deoarece diferite blocuri de trăsături se pot fragmenta și nu mai sunt supuse selecției.

Considerată cândva o virtute exclusivă a umanității, tendința de a prioritiza îndrumarea pașnică, exprimarea emoțională complexă și dragostea generală pentru celălalt ar putea fi o opțiune deschisă multor animale sociale.

Vă mai recomandăm și: 

Rata actuală de dispariție a speciilor, fără precedent în istoria omenirii

Unele specii de păianjen au evoluat să fie ființe sociale, deși nu au creier

„Poligamia extremă” duce la moartea timpurie a elefanților de mare

Test de cultură generală. Cât ADN împărtășesc oamenii cu cimpanzeii?