Program-pilot unic în Europa: serviciul social al alimentelor

Pe măsură ce prețurile la alimente cresc în întreaga lume, iar accesul la hrană sănătoasă scade pentru o mare categorie de oameni, Franța și Belgia experimentează un program unic: securizare socială pentru alimente.

Puterea de cumpărare a alimentelor de bază scade în multe gospodării, lovite de criză, iar acest fenomen îngrijorător este prezent în toate colțurile lumii.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

În vreme ce unele familii reduc cheltuielile pentru mâncare pentru a acoperi celelalte taxe, criza alimentară este tot mai iminentă.

Hrana de calitate, accesibilă pentru puțini oameni

Ideea de securizare socială pentru alimente poate părea exagerată, dar, prin intermediul unor programe lansate recent în Montpellier (Franța) și în Bruxelles (Belgia), grupuri formate din ONG-uri, fermieri, cercetători și persoane fizice militează pentru ideea potrivit căreia hrana de calitate, nutritivă și organică ar trebui să fie accesibilă pentru toți – indiferent de venitul lunar, notează BBC.

„Alimentația sănătoasă și accesul la hrană de calitate sunt scumpe și doar o mică parte a populației și-o poate permite”, a spus Margherita Via, project manager al unuia dintre programe.

Inspirați din sistemul universal de sănătate publică, activiștii din Franța și Belgia au propus o nouă schemă de sprijin: fiecare cetățean să primească o alocație lunară cu care să își cumpere alimente care să întrunească anumite criterii.

Cardul social pentru fiecare cetățean

Fiecare persoană (sau părinți, atunci când vorbim despre minori) ar primi automat o sumă de bani prin intermediul unui card. Între 100 și 150 euro au fost propuși pentru adulți și între 50 și 75 euro au fost propuși pentru copii. La fel ca sistemul de sănătate publică, și acesta ar fi finanțat din taxele și impozitele fiecărui cetățean.

„La nivel politic, unii oameni ar spune că ideea este utopică. Eu nu cred că este utopică, ci este o alegere pe care o face societatea: vom crește contribuțiile și vrem ca banii să meargă aici”, a explicat Jonathan Peuch, advocacy officer din Belgia.

Alimentele care ar putea fi cumpărate cu acest card trebuie, însă, să întrunească anumite criterii: ar trebui să fie organice, fermierii și muncitorii să fie plătiți decent, iar lanțul de aprovizionare să fie cel scurt. Aceste criterii stabilite sunt menite să susțină un sistem de alimentație sustenabil. Chiar dacă alimentele organice nu sunt mai bogate din punct de vedere nutritiv, studiile arată că cei care le consumă sunt mai puțini expuși pesticidelor.

Programele, care au început în Franța și Belgia anul trecut, continuă și anul acesta: fiecare durează 12 luni, iar rezultatele sunt îmbucurătoare.

Peuch anticipează că întregul concept va continua să se extindă mai ales în Belgia, unde 67 de organizații deja s-au alăturat și promovează programul.

„Oamenii vor spune că nu este posibil, că visăm. Dar când vezi susținerea din spate care promovează ideea, deja pare că totul devine concret și realist”, a mai spus Jonathan Peuch.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce loc ocupă România în Europa la numărul de staţii pentru maşinile electrice?

Unul dintre cei mai mari dinozauri de pe Pământ a ajuns pentru prima dată în Europa

Europa ar trebui să aibă până în 2026 stații de încărcare pentru vehicule electrice la fiecare 60 de kilometri

Primele monumente megalitice din Europa datează de acum 6.000 de ani