Omicron prezintă o rată de mortalitate mai ridicată decât gripa sezonieră

Adulții internați în spitale cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 prezintă o rată a mortalității mai ridicată decât cei internați cu o gripă de sezon. Aceasta lucru se întâmplă chiar dacă Omicron este considerat mai puțin virulent și are rate de mortalitate mai mici decât tulpinile Delta și Alfa, sugerează o nouă cercetare prezentată la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ECCMID), care se desfășoară la Copenhaga, în Danemarca în perioada 15-18 aprilie.

Dr. Alaa Atamna și colegii săi de la Centrul Medical Rabin din Israel au constatat că adulții, de 18 ani și peste, care au fost internați cu gripă, aveau cu 55% mai puține șanse să moară în decurs de 30 de zile decât pacienții spitalizați cu Omicron în timpul sezonului de gripă 2021-2022.

• Șoferii Uber și Bolt, nemulțumiți de sistemul prin care sunt obligați să accepte cât mai multe…
• Tinerii din Generația Z pierd o abilitate pe care oamenii au avut-o timp de milenii

Gripa și COVID-19 sunt ambele boli respiratorii, cu moduri de transmitere similare. În studiul de față, au fost incluși pacienții spitalizați consecutiv, cu virusul COVID-19 confirmat în laborator (167 de pacienți, cu vârsta medie de 71 de ani, 58% bărbați) și infecție gripală (221 de pacienți, având vârsta medie de 65 de ani, 41% bărbați) în perioada decembrie 2021 și ianuarie 2022. În total, 63 de pacienți au murit în decurs de 30 de zile, dintre care, 9% au fost internați cu gripă, iar 44% cu varianta Omicron, potrivit EurekAlert.

Posibile cauze care explică diferența ratei de mortalitate între pacienți

Pacienții cu Omicron au avut tendința de a avea scoruri generale de comorbiditate mai mari, au avut nevoie de mai multă asistență pentru a efectua activitățile vieții de zi cu zi și au fost mai predispuși să aibă hipertensiune arterială și diabet. În cazul pacienților cu gripă, astmul s-a manifestat mai frecvent.

Complicațiile respiratorii și nevoia de oxigen și ventilație mecanică au fost, de asemenea, mult mai frecvente în cazurile Omicron decât în cazurile gripei sezoniere.

„Un motiv posibil pentru rata mai ridicată a mortalității din cauza Omicron este că pacienții internați cu Omicron erau mai bătrâni, având și alte boli majore, cum ar fi diabetul și boala cronică de rinichi. De asemenea, diferența s-ar putea explica printr-un răspuns imunitar exagerat în cazul COVID-19 și prin faptul că vaccinarea împotriva COVID-19 a fost mult mai scăzută în rândul pacienților cu Omicron”, a spus dr. Atamna.

Impactul dublu al epidemiilor de gripă și de COVID-19 va crește complexitatea bolii

Acesta a mai adăugat că, dublul impact al suprapunerii epidemiilor de gripă și de COVID-19 va crește complexitatea bolii și povara asupra sistemelor de sănătate.

„Există un pas de bază pe care oamenii îl pot face și care ar putea modifica traiectoria oricăreia dintre cele două epidemii: să se vaccineze împotriva gripei și a COVID-19, în special dacă sunt mai în vârstă și au boli de bază”, a declarat dr. Atamna.

Autorii au subliniat că studiul este unul observațional, astfel că nu poate dovedi legătura de cauzalitate și că a fost realizat într-un singur spital din Israel. Prin urmare, rezultatele ar putea să nu se aplice altor țări și populații.

Vă mai recomandăm și: 

Iată 5 dintre cele mai comune alergii sezoniere

Consumul de broccoli protejează mucoasa intestinală și reduce riscul de boli

Sfaturile unui medic român în sezonul de gripă. Cum să ne protejăm?

Un vaccin antigripal universal, tot mai aproape de realitate