„Ne otrăvim singuri” cu alimente ultraprocesate, spun oamenii de știință

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Majoritatea americanilor obțin mai mult de jumătate din caloriile consumate din alimente ultraprocesate, acele alimente extrem de gustoase, bogate în energie, care conțin de obicei mult zahăr, sare și grăsimi nesănătoase, conform unui nou raport federal, citat de AP.

Cercetările în domeniul nutriției au arătat de ani de zile că alimentele ultraprocesate reprezintă o parte importantă din dieta americană, în special pentru copii și adolescenți.

Cu toate acestea, pentru prima dată, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a confirmat aceste niveluri ridicate de consum, utilizând date privind alimentația colectate în perioada august 2021 – august 2023.

„Ne otrăvim singuri și asta se datorează în principal acestor alimente ultraprocesate”

Raportul apare pe fondul unei atenții crescânde acordate acestor alimente de către secretarul sănătății Robert F. Kennedy Jr., care le consideră responsabile pentru apariția bolilor cronice.

„Ne otrăvim singuri și asta se datorează în principal acestor alimente ultraprocesate”, a declarat Kennedy pentru Fox News la începutul acestui an.

În general, aproximativ 55% din totalul caloriilor consumate de americanii cu vârsta de peste 1 an au provenit din alimente ultraprocesate în acea perioadă, potrivit raportului. Pentru adulți, alimentele ultraprocesate au reprezentat aproximativ 53% din totalul caloriilor consumate, dar pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani, procentul a fost de aproape 62%.

Rezultatele nu au fost surprinzătoare

Printre principalele surse se numărau burgerii și sandvișurile, produsele de patiserie dulci, gustările sărate, pizza și băuturile îndulcite.

Copiii mici au consumat mai puține calorii din alimente ultraprocesate decât copiii mai mari, se arată în raport. Adulții cu vârsta de 60 de ani și peste au consumat mai puține calorii din aceste surse decât adulții mai tineri. Adulții cu venituri mici au consumat mai multe alimente ultraprocesate decât cei cu venituri mai mari.

Rezultatele nu au fost surprinzătoare, a declarat coautoarea Anne Williams, expertă în nutriție la CDC.

Ceea ce a fost surprinzător a fost faptul că consumul de alimente ultraprocesate pare să fi scăzut ușor în ultimul deceniu. În rândul adulților, totalul caloriilor provenite din aceste surse a scăzut de la aproximativ 56% în 2013-2014 și de la aproape 66% pentru copii în 2017-2018.

„Oamenii încearcă, cel puțin în unele populații, să reducă consumul acestor alimente”

Williams a spus că nu poate specula asupra motivului scăderii sau dacă consumul de alimente mai puțin procesate a crescut.

Dar Andrea Deierlein, expert în nutriție la Universitatea din New York, care nu a fost implicată în cercetare, a sugerat că ar putea exista o mai mare conștientizare a potențialelor efecte nocive ale alimentelor ultraprocesate.

„Oamenii încearcă, cel puțin în unele populații, să reducă consumul acestor alimente”, a spus ea.

Preocuparea cu privire la efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății a crescut de ani de zile, dar găsirea de soluții a fost dificilă. Multe studii le-au asociat cu obezitatea, diabetul și bolile de inimă, dar nu au reușit să demonstreze că aceste alimente cauzează în mod direct aceste probleme cronice de sănătate.

Oamenii consumau mai multe calorii și se îngrășau mai mult

Un studiu mic, dar influent, a constatat că, chiar și atunci când dietele erau echilibrate din punct de vedere caloric, al zahărului, al grăsimilor, al fibrelor și al micronutrienților, oamenii consumau mai multe calorii și se îngrășau mai mult când mâncau alimente ultraprocesate decât când mâncau alimente minim procesate.

O cercetare publicată în revista Nature a descoperit că participanții la un studiu clinic au slăbit de două ori mai mult atunci când au consumat alimente minim procesate — precum paste, pui, fructe și legume — decât atunci când au consumat alimente ultraprocesate, chiar și cele echivalente din punct de vedere nutrițional și considerate sănătoase, precum mâncăruri congelate gata de încălzit, batoane proteice și shake-uri.

O parte a problemei constă pur și simplu în definirea alimentelor ultraprocesate.

Noul raport al CDC a utilizat cea mai comună definiție bazată pe sistemul Nova cu patru niveluri dezvoltat de cercetătorii brazilieni, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare la care sunt supuse. Astfel de alimente tind să fie „extrem de gustoase, bogate în energie, sărace în fibre alimentare și să conțină puține sau deloc alimente integrale, având în același timp cantități mari de sare, îndulcitori și grăsimi nesănătoase”, se arată în raportul CDC.

Autoritățile sanitare din SUA au declarat recent că există îngrijorări cu privire la faptul că definițiile actuale „reflectă cu exactitate” gama de alimente care pot afecta sănătatea. Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente și Departamentul Agriculturii au emis recent o solicitare de informații pentru a elabora o definiție nouă și uniformă a alimentelor ultraprocesate pentru produsele din aprovizionarea cu alimente din SUA.

Între timp, americanii ar trebui să încerce să reducă alimentele ultraprocesate din dieta lor zilnică, a spus Deierlein. De exemplu, în loc de fulgi de ovăz instant, care pot conține zahăr adăugat, sodiu, coloranți artificiali și conservanți, utilizați ovăz simplu îndulcit cu miere sau sirop de arțar. Citiți ambalajele alimentelor și informațiile nutriționale, a sugerat ea.

„Cred că există opțiuni mai puțin procesate pentru multe alimente”, a spus ea.