Legătura dintre demență și somnul prost, dezvăluită într-un nou studiu

Oamenii de știință au descoperit probleme legate de capacitatea creierului de a elimina toxinele, ceea ce ar putea explica de ce somnul deficitar și hipertensiunea arterială cresc riscul de demență.

Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au descoperit că sistemul glimfatic al creierului, responsabil cu eliminarea deșeurilor și toxinelor, este afectat de factorii de risc cardiovasculari și de lipsa somnului, crescând astfel riscul de boli precum Alzheimer și demența vasculară.

• Cum va fi vremea în luna mai? Prognoza anunțată de meteorologi!
• Mai multe mașini electrice vândute în Franța în primele luni ale anului. Cum explică producătorii creșterea?

Într-un creier sănătos, sistemul glimfatic elimină toxinele și deșeurile prin curățarea lichidului cefalorahidian, lichidul limpede care protejează creierul. Acest lichid curge prin creier, de-a lungul unor canale minuscule din jurul vaselor de sânge, colectează toxinele și le elimină din creier, menținându-l curat și sănătos.

Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență

Dar dacă acest proces nu funcționează corect, riscul de demență mai târziu în viață crește semnificativ. Somnul redus și problemele cardiovasculare afectează funcționarea sistemului glimfatic, potrivit studiului publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, citat de Independent.

Autorul studiului, Hui Hong, a explicat că perturbarea sistemului glimfatic poate afecta capacitatea creierului de a elimina proteinele care cauzează boala Alzheimer. Există deja dovezi că boala vaselor mici din creier accelerează boli precum Alzheimer, iar acum există o explicație probabilă pentru acest lucru, a declarat cercetătoarea.

Boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, este legată de acumularea proteinelor amiloid și tau în creier. În cazul bolii Alzheimer, amiloidul se lipește și formează plăci în creier, provocând în cele din urmă moartea celulelor cerebrale, în timp ce tau se încurcă în interiorul neuronilor creierului, ambele ducând la apariția simptomelor demenței.

Mai mulți factori de risc cardiovasculari afectează funcția glimfatică

Studiul a folosit inteligența artificială pentru a analiza scanările RMN ale aproximativ 40.000 de adulți din Marea Britanie. Analiza a relevat mai mulți factori de risc care preziceau demența, inclusiv cât de bine curgea lichidul cefalorahidian în creier.

Analize suplimentare au arătat că mai mulți factori de risc cardiovasculari afectează funcția glimfatică și, ca urmare, cresc riscul de demență. Acest lucru a fost cauzat în parte de boala vaselor cerebrale mici, care este vizibilă în scanările RMN.

O altă formă comună de demență este demența vasculară, care este cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier și afectează aproximativ 180.000 de persoane în Marea Britanie, potrivit NHS. Cercetătorii au dorit să afle dacă boala vaselor cerebrale mici și alți factori de risc cardiovasculari afectează sistemul glimfatic și dacă acest lucru crește riscul de demență.

Cercetătorii au sugerat mai multe modalități de reducere a riscului de demență. Una dintre ele este îmbunătățirea somnului. Acest lucru se datorează faptului că somnul joacă un rol important în funcția glimfatică, iar autorii studiului au sugerat că perturbarea tiparelor de somn afectează capacitatea creierului de a elimina toxinele și deșeurile.

O altă abordare este tratarea problemelor vasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, care s-a dovedit a crește riscul de boală a vaselor mici și demență vasculară.

Profesorul Markus, care conduce grupul de cercetare în domeniul accidentelor vasculare cerebrale de la Universitatea din Cambridge, a declarat că cel puțin un sfert din riscul de demență este reprezentat de factori de risc comuni, cum ar fi tensiunea arterială și fumatul.