Home » D:News » Strămoşii oamenilor navigau pe mări încă de acum 130.000 de ani

Strămoşii oamenilor navigau pe mări încă de acum 130.000 de ani

Strămoşii oamenilor navigau pe mări încă de acum 130.000 de ani
Publicat: 19.08.2011
Un nou studiu arată că strămoşii noştri au fost mai deştepţi şi mai capabili decât am fi crezut. Noi descoperiri făcute de arheologi în zona Mării Mediterane relevă că străbunii noştri călătoreau pe mare încă de acum 130.000 ani, adică cu aproape 100.000 de ani mai devreme decât se credea până acum.

Concluzia atinsă de cercetători se bazează pe uneltele de piatră descoperite pe insula Creta. Deoarece Creta este o insulă, orice individ preistoric care a lăsat unelte pe acest teritoriu trebuie să fi călătorit pe mare.

Cercetările au demonstrat că uneltele sunt atât de vechi încât îl preced pe Homo sapiens, ele fiind confecţionate de Homo erectus.

Obiectele sunt foarte diferite de cele găsite până acum în Creta, asemănându-se doar cu uneltele datând de la începutul epocii de piatră descoperite în Africa, care au o vechime de aproape 700.000 ani.

Cu ajutorul geologului Karl Wegmann, de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, SUA, care cunoştea foarte bine geologia Cretei, cercetătorii au aflat care sunt straturile de roci din care a fost alcătuită Creta şi cum pot fi datate acestea. Câteva dintre obiectele din piatră au fost făcute din rocile ce au strat la baza insulei şi care erau formate din nisip.

Astăzi, rocile şi uneltele încastrate în ele se află la sute de metri sub nivelul mării. Acelaşi proces care provoacă cutremure face ca insula Creta să se înalţe din mare cu 1.27 de milimetri pe an, adică de 35 de ori mai încet decât viteza cu care cresc unghiile. Acest proces de ridicare al insulei a ajutat la conservarea plajelor şi a teraselor de-a lungul coastei.

Cele mai joase terase sunt foarte uşor de datat. Oamenii de ştiinţă pot măsura vârsta scoicilor încastrate în roci utilizând datarea cu carbon radioactiv. Folosindu-se de această metodă, cercetătorii au aflat că terasele au între 45.000 şi 50.000 de ani.

„Ştim cu siguranţă că uneltele se află la zeci de metri sub aceste terase şi ţinând cont că acestea au o vechime de 50.000 de ani, înseamnă că ele vor fi mult mai vechi”, a declarat Wegmann. O problemă găsită de cercetători este aceea că metoda carbonului radioactiv poate identifica date cu o vechime de maxim 50.000 de ani. Pentru datarea rocilor mai vechi de 50.000 de ani, oamenii de ştiinţă au fost nevoiţi să recurgă la alte tehnici.

Cunoaşterea vitezei cu care Creta se înalţă de sub ape permite efectuarea unor calcule simple pentru a releva vârsta rocilor. Imediat ce află vârsta celei mai joase terase, geologii pot calcula vârsta celei mai înalte dintre ele, măsurând diferenţa de altitudine. Aşa au aflat că cea mai înaltă terasă are o vârstă de 130.000 ani, permiţând datarea uneltelor găsite de echipa lui Wegmann.

„Cel mai important aspect al acestei descoperiri, din punctul meu de vedere, este faptul că indivizii din această specie cu care suntem înrudiţi nu erau deloc lipsiţi de inteligenţă, aşa cum mulţi dintre noi cred astăzi. Din contră, erau capabili de lucruri extrem de complexe”, a conchis Wegmann.

Sursa: McClatchy

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică