Home » D:News » „Plasele de păianjen” din intestinul uman capturează microbii periculoşi

„Plasele de păianjen” din intestinul uman capturează microbii periculoşi

„Plasele de păianjen” din intestinul uman capturează microbii periculoşi
Publicat: 23.06.2012
Un mecanism de apărare necunoscut până de curând a fost descoperit de cercetătorii americani de la Universitatea California - Davis: reţele microscopice de filamente proteice „prind în plasă” microorganismele din intestin, împiedicându-le să adere la pereţii intestinali şi să producă iritaţii.

„Plasele” sunt alcătuite dintr-o proteină numită alfa-defensina umană 6 (HD6 – human alpha defensin 6). Anterior se credea că această proteină ar putea omorî direct microorganismele patogene, de exemplu perforând pereţii celulari ai acestora, aşa cum fac alte proteine din acelaşi grup (defensine), de pildă HD5.

În schimb, recent s-a dovedit că HD6 funcţionează altfel: în mediul potrivit, moleculele de proteină se leagă unele de altele, formând o reţea fibroasă în care se prind celulele de bacterii sau fungi, care sunt astfel împiedicate să se aglomereze la baza vilozităţilor intestinale (micile proeminenţe de cca. 1 mm ale mucoasei intestinului subţire, care au rolul de a mări suprafaţa de absorbţie a acesteia), unde se găsesc glandele intestinale.

Aceste glande (denumite şi criptele intestinale sau criptele Lieberkuhn) sunt formaţiunile responsabile de reînnoirea mucoasei intestinale, generând permanent noi celule. Orice microorganisme pătrunse în cripte reprezintă un pericol pentru integritatea mucoasei.

De aceea, reţeaua de proteină HD6 împreună cu proteina HD5 „au grijă” ca niciun microorganism să nu ajungă până la cripte.

La persoanele care suferă de boli inflamatorii ale intestinului – în special maladia Crohn, care afectează porţiunea terminală a intestinului subţire – nivelurile acestor proteine sunt mai reduse decât normal, sugerând că scăderea nivelului de protecţie a criptelor de către defensine ar fi un factor important în apariţia bolii.

Cercetătorii urmăresc, în continuare, să afle cum disting defensinele microorganismele patogene de cele utile corpului uman. Descoperirea ar putea avea implicaţii foarte importante în tratarea unor boli inflamatorii intestinale.

Sursa: New Scientist

Foto: Copyright 2012, Charles Bevins laboratory

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem