Ce s-a ascuns sub Catedrala Notre-Dame timp de 900 de ani? Descoperirile uimitoare făcute după incendiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atunci când flăcările au cuprins Catedrala Notre-Dame din Paris la 15 aprilie 2019, a ars turla medievală, s-a prăbușit acoperișul, existând riscul și amenințarea ca focul să șteargă aproape 900 de ani de istorie. A fost o mare tragedie, dar totuși din cenușă s-a ivit o oportunitate neașteptată: aceea de a redescoperi secrete îngropate sub catedrală de secole.

La începutul anului 2022, în timp ce echipele de muncitori și specialiști se pregăteau să reconstruiască turla și să restaureze capodopera gotică, arheologilor li s-a acordat acces fără precedent pentru a excava sub podeaua catedralei. Ceea ce au găsit, un tezaur de artefacte care acoperă milenii, a scris capitole din istoria Parisului.

Distrugerile provocate de incendiu au necesitat lucrări urgente de stabilizare, dar au scos la iveală și vulnerabilități ale fundației catedralei. Înainte ca reconstrucția să poată începe, Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP) din Franța a lansat o excavare de salvare. Echipați cu radare de penetrare a solului și instrumente delicate, arheologii au săpat în straturi de sol neatinse din secolul al XII-lea.

„Ne așteptam la fragmente din catedrala originală, poate la câteva unelte medieval”, a declarat Christophe Besnier, arheologul principal al proiectului. „În schimb, am descoperit un labirint de istorie, de la ruine antice gallo-romane la mormintele unor parizieni de mult uitați.”

Sarcofagul de plumb, un mister din secolul al XIV-lea

Cea mai surprinzătoare descoperire a fost un sarcofag de plumb complet intact, îngropat la doar câțiva metri sub transeptul catedralei. Datând din anii 1300, designul ornamentat al sicriului sugerează că ocupantul său a fost o persoană cu statut înalt – posibil un cleric, un nobil sau un binefăcător al Notre-Dame.

Cu ajutorul camerelor endoscopice, cercetătorii au zărit rămășițe scheletice, fragmente de textile și material vegetal (probabil ghirlande funerare). Analizele medico-legale au arătat ulterior că ocupantul era un bărbat în vârstă de 30 de ani, neobișnuit de înalt pentru acea epocă, cu un craniu deformat care sugerează o viață de muncă fizică.

„Acest bărbat a trăit în perioada de vârf a construcției Notre-Dame”, a declarat antropologul Isabelle Abadie. „Înmormântarea sa aici sugerează că a jucat un rol important în istoria catedralei, un rol pe care încă îl reconstituim.”

Artizanii pierduți de la Notre-Dame

Sub naos (partea principală a unei biserici ortodoxe, situată între altar și pronaos), arheologii au descoperit un depozit de sculpturi din piatră pictată datând din secolul al XIII-lea. Aceste fragmente policrome, reprezentând îngeri, sfinți și gargui grotești, au fost probabil aruncate în timpul renovărilor din secolul al XVIII-lea.

„Aceste sculpturi sunt o verigă lipsă”, a explicat istoricul de artă Mathilde Lours. „Ele arată cum interiorul original al Notre-Dame era plin de culoare, nu piatra gri pe care o asociem cu catedralele gotice. Focul, în mod ironic, ne-a ajutat să vedem adevărata paletă a catedralei.”

Printre descoperiri s-a numărat o statuie aproape completă a unui bou înaripat, simbolizându-l pe evanghelistul Luca. Păstrarea acesteia oferă indicii cu privire la rețetele de pigmenți medievali, inclusiv albastrul lapis lazuli rar, provenit din Afganistan.

Săpăturile mai adânci au dezvăluit secrete și mai vechi: rămășițele unui sistem de încălzire din epoca romană, cunoscut sub numele de hypocaust, datând din secolul I d.Hr. Acest hypocaust – parte a unei domus (case de lux) – confirmă faptul că Île de la Cité, unde se află Notre-Dame, a fost un cartier prestigios în orașul roman Lutetia.

În apropiere, arheologii au găsit fragmente de mozaic, veselă din ceramică și monede cu chipul împăratului Tiberius, ceea ce indică faptul că situl a fost ocupat timp de cel puțin 1.000 de ani înainte de începerea construcției Notre-Dame în 1163.

„Acest lucru rescrie înțelegerea noastră a evoluției urbane a Parisului”, a declarat arheologul INRAP Dominique Garcia. „Catedrala nu a fost construită pe un teren gol. A fost un loc sacru cu mult înainte de sosirea creștinismului.”

Săpăturile au mai scos la iveală și relicve banale, dar emoționante, ale vieții cotidiene, printre care monede din secolul al XIII-lea ștampilate cu floarea-de-lis, probabil scăpate de credincioși. Unelte de zidărie – dălți, ciocane și un fir cu plumb din bronz – folosite de constructorii catedralei, și o tablă de joc din lemn sculptat, al cărei model în carouri este încă vizibil.

„Aceste obiecte îi umanizează pe artizanii anonimi care au construit Notre-Dame”, a spus Besnier. „Nu restaurăm doar pietrele; ne reconectăm cu poveștile lor.”

Rezultatele săpăturilor au influențat și reconstrucția catedralei. Președintele Macron a solicitat inițial un design „contemporan” al turlei, stârnind reacții negative din partea tradiționaliștilor. Dar descoperirea bazei originale a turlei din secolul al XIII-lea, și alinierea acesteia cu structuri romane antice, a întărit argumentele în favoarea fidelității istorice.

„Vârful nu este doar un simbol; este o continuare a 2.000 de ani de moștenire arhitecturală”, a declarat arhitectul Philippe Villeneuve, care conduce restaurarea.

La sfârșitul anului 2023, muncitorii au început să reconstruiască turla folosind tehnici medievale – cuie de fier forjate manual, stejar din păduri gestionate durabil – și integrând materiale rezistente la foc.

Aproape-distrugerea Notre-Dame a îmbogățit în mod paradoxal înțelegerea noastră asupra trecutului său, comorile de sub podea – de la mozaicuri romane la capodopere medievale – dezvăluind un loc de reinventare perpetuă, unde fiecare epocă și-a lăsat amprenta.

Surse:

https://www.nationalgeographic.com/history/article/notre-dame-restoration-surprising-treasures

Vă mai recomandăm să citiți și:

Preoții de la Catedrala Notre-Dame din Paris, nemulțumiți de numărul mare de turiști

Catedrala Notre-Dame din Paris și-ar fi pierdut sunetul emblematic după restaurare

Cum vor măicuțele de la Notre-Dame-des-Neiges să-și salveze mănăstirea?

„Scheletul de fier” al Catedralei Notre Dame a uimit cercetătorii