Mumificarea, un ritual practicat încă de acum 9000 de ani. Care este METODA care se mai foloseşte şi astăzi – FOTO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă polonezi au lansat ceea ce ei susţin că este cel mai complex studiu de cercetare a mumiilor egiptene. Observaţiile vizează 42 de mumii şi au ca scop identificarea unor boli din Antichitate, ocupaţiile pe care le aveau cei înmormântaţi înainte de a deceda, dar şi faptul că erau stângaci sau dreptaci.

Probabil că practicile de îmbălsămare folosite de egipteni sunt cele mai cunoscute, însă şi alte culturi de pe Glob aveau un astfel de obicei. Iată care sunt câteva dintre cele mai cunoscute ritualuri de mumificare practicate de-a lungul timpului:

Mumiile din mlaştini

Pe teritoriul Danemarcăi au fost descoperite cadavrele foarte bine conservate ale unor oameni care au trăit în urmă cu câteva sute de ani. Mumiile au fost descoperite în zone mlăştinoase şi sunt atât de bine păstrate încât au uimit întreaga lume ştiinţifică. În urma studierii în detaliu a cadavrelor s-a demonstrat faptul că acestea s-au conservat excelent datorită lipsei de oxigen din solul mlaştinilor, care nu a permis dezvoltarea bacteriilor de putrefacţie. Una dintre cele mai cunoscute mumii a fost descoperită în anul 2011, a fost denumită „Omul din Tollund” şi datează de acum 2400 de ani.

Sursa: thevintagenews.com

Cele mai vechi mumii din lume

Cele mai vechi cadavre mumificate în mod intenţionat aparţin culturii Chinchorro (7000 – 1100 î.Hr.), identificată în sudul Peru-ului şi în zona de nord a statului Chile. Cel mai important cimitir al acestei culturi a fost descoperit în apropierea oraşelor chiliene Arica şi Cobija. Cercetările arheologice efecutate în cadrul acestui sit au scos la iveală cele mai vechi mumii de până acum, aşa-numitele „Mumii negre”. Culoarea acestora se datorează stratului de mangan cu care membrii culturii Chinchorro înveleau cadavrele.

Foto:  chinchorromummies.weebly.com

Procesul de mumificare constă în tăierea capului, a braţelor şi a picioarelor şi extragerea organelor interne ale defunctului. Urma apoi îndepărtarea pielii şi reataşarea ei ulterioară. Procesul era finalizat după ce erau introduşi cărbuni încălziţi în cavităţile corpului, pentru uscarea cât mai eficientă a cadavrului.

Mumiile egiptene

Cei mai influenţi dintre vechii egipteni erau îmbălsămaţi în cadrul unei proceduri ce putea dura chiar şi 70 de zile. Mumificarea era realizată de preoţi, iar prima fază a acesteia consta în lichefierea creierului şi extragerea lui prin orificiile nazale ale celui decedat. Urma apoi îndepărtarea organelor interne şi conservarea lor în recipiente separate, cu excepţia inimii, despre care se spunea că este parte integrantă a fiinţei şi inteligenţei umane. Următoarea fază a mumificării era cea a uscării cadavrului cu ajutorul unei săruri denumite natron şi învelirea lui în sute de fâşii de lână.

Foto: channel.nationalgeographic.com

În momentul în care procesul de mumificare era finalizat, cadavrul era depus în mormânt. Totodată, în interiorul încăperii erau depozitate alimente, amulete, dar şi alte obiecte despre care se credea că vor fi folosite de către defunct în viaţa de apoi.

Mumiile din secolul XXI

Chiar şi astăzi, există zone în Papua Noua Guinee unde se mai practică glorificarea celor decedaţi prin mumificare. În aceste regiuni, cadavrele sunt depuse în corturi şi expuse fumului, până când apa din pielea şi organele interne ale celui decedat este eliminată complet.  Apoi, corpurile sunt învelite în lut şi depuse pe altare, în junglă. Din când în când, mumiile sunt ridicate de aici şi purtate în cadrul unor procesiuni fastuoase.

Foto: pinterest.com

Sursa: nationalgeographic.com