Ziua care a marcat decisiv istoria lumii: Hitler a devenit Führer

Liderul mişcării naziste a fost numit în 1934 conducător absolut al Germaniei.

Planul secret al lui Hitler: Anglia trebuia să fie înfrântă

• Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
• Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii

Ce s-a întâmplat de fapt cu trupul lui Hitler?

Dezvăluirile secretarei unui mare dictator

Aflat în fruntea ţării, Führer-ul a dus o politică de pregătire şi de declanşare a celui de-Al Doilea Război Mondial, precum şi de punere în aplicare a unui plan de exterminare în masă a evreilor şi altor „indezirabili” din Europa.

Deşi Hitler este notoriu pentru crimele comise, puţin ştiu că el a fost numit „omul anului” în 1938 de către revista americană Time.

Cum a schimbat Hitler cursul ştiinţei?

Desemnarea unei perioade sau a unui moment în istorie în care preocuparea oamenilor pentru ştiinţă şi cercetare să fi fost o activitate în sine, seamănă cu ceea ce am putea numi o misiune imposibilă. Pe măsură ce minţile luminate inovau, evoluţia ştiinţifică s-a transformat într-o revoluţie la toate nivelurile: industrial, economic, tehnologic şi social. Iar speranţa de viaţă a oamenilor a crescut în zorii epocii moderne, odată cu noile descoperiri în medicină, care anunţau veritabile miracole. Desigur că politica conform căreia unii dintre noi trebuie să piară pentru ca cei mulţi să trăiască era o cruntă realitate, cunoscută şi acceptată. Mai mult de atât, au existat ani negri în istorie în care, la adăpostul unor vremuri tulburi, în numele ştiinţei s-au comis înfiorătoare şi macabre experimente şi execuţii umane. Balanţa dintre sacrificul uman şi inovaţie nu s-a aflat niciodată în echilibru.

Monstrul din laborator

Cu toţii ne-am format o imagine asupra rolului pe care cercetătorii nazişti l-au jucat în medicină, în timpul celui de-al doilea Război Mondial: laboratoare sinistre din lagărele de concentrare, în care figuri umane înfricoşătoare conduceau experimente sadice gândite doar pentru a-şi potoli propria sete de sânge. Studii aprofundate de istorie a nazismului prezintă atrocităţile comise în timpul conflagraţiei mondiale drept o sumă de activităţi importante şi “normale” a cercetătorii angajaţi de cel de-al Treilea Reich. Vezi aici cum a schimbat Hitler cursul ştiinţei?

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 2 august:

1799 – A încetat din viaţă Etienne Jacques de Montgolfier, inventatorul, alături de fratele său, Michel Joseph, al balonului cu aer cald.

1827 – A încetat din viaţă William Blake, poet, vizionar, pictor şi tipograf englez. Într-un sondaj de opinie organizat de BBC în anul 2002, Blake a fost votat al 38-lea pe o listă conţinând 100 dintre cei mai importanţi britanici ai tuturor timpurilor: „Cântecele experinţei „, „Revoluţia franceză”, „Europa: carte profetică” (n. 28 noiembrie 1757).

1891 – S-a născut Mihail Jora, compozitor şi dirijor, membru titular al Academiei Române, profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti. Şi-a numit cele peste o sută de partituri „Cântece”, pentru a sugera caracterul românesc şi particularităţile specifice care despart aceste lucrări de tradiţia liedului german, reprezentat în special de compoziţiile lui Schubert, Schumann şi Brahms. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele şi organizează anual la Bucureşti „Concursul Naţional de Interpretare Muzicală Mihail Jora”. Numele Mihail Jora îl poartă şi Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice şi corale din România. A murit la data de 10 mai 1971.

1905 – S-a născut compozitorul german Karl Amadeus Hartmann. (d. 5 decembrie 1963).

1921 – A încetat din viaţă tenorul italian Enrico Caruso (n. 25 februarie 1873).

1922 – A încetat din viaţă Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului (n. 3 martie 1847).

1923 – A încetat din viaţă Warren Gameliel Harding, cel de-al 29-lea preşedinte al Statelor Unite, între anii 1921-1923. (n. 1865)

1928 – S-a născut academicianul Constantin Maximilian, medic, genetician, membru corespondent al Academiei Române. În 1958 a organizat primul laborator de genetică medicală din România (d. 11 aprilie 1997).