Prima pagină Istorie

Scurgerea de antrax care a făcut ravagii în URSS. Cât de periculos era armamentul biologic al ruşilor

Alin Motogna | 08.20.2016 | ● Vizualizări: 2234
Lidia Tretyakova, fiica lui Lazar Karsayev, la mormântul tatălui ei răpus în timpul scurgerii din 1979 (Foto:onlineathens.com)     + zoom
Galerie foto (1)

Scurgerea a apărut la fabrica de la Baza Militară 19 din Sverdlovsk.

Pe 2 aprilie 1979, un nor format din pori de antrax a fost eliberat în mod accidental din interiorul fabricii de armament biologic de la Sverdlovsk, URSS. În scurt timp, masa de vapori a ajuns să se întindă pe o distanţă de aproximativ 50 de kilometri, ucigând 66 de oameni şi toate animalele care se aflau în acea zonă. Acum, la 37 de ani de la dezastru, oamenii de ştiinţă au reuşit să recreeze genomul patogenului, demonstrând că specialiştii sovietici puteau să creeze antrax mult mai rezistent la antibiotice şi vaccinuri şi, astfel, să producă arme biologice mult mai performante. 

Antraxul este provocat de bacteria cunoscută sub numele de ,,Bacillus anthracis". Ea poate ucide oameni în mod natural, însă, în momentul în care este folosită pentru producerea armelor biologice, ea poate face mult mai multe victime. Organismul microscopic este deosebit de periculos deoarece produce spori care pot supravieţui chiar şi câteva sute de ani în interiorul solului. Atunci când pătrund în plămâni, celulele produc infecţii care, dacă nu sunt tratate cu antibiotice, pot provoca moartea în 90% dintre cazuri. 

Au existat cazuri în care sporii de antrax au fost folosiţi de bioterorişti pentru a ucide. Un astfel de caz s-a întâmplat la scurt timp după atacurile din 11 septembrie 2011, când 22 de politicieni şi jurnalişti au fost infectaţi după ce au deschis plicuri în care se afla pudră cu antrax. 5 persoane şi-au pierdut atunci viaţa. 



Deşi statele lumii au convenit, prin Convenţia privind Armele Biologice din 1975, să renunţe la producerea armamentului bacteriologic, URSS-ul a continuat să desfăşoare această activitate, însă în mod clandestin. În 1992, la 13 ani de la producerea dezastrului de la Sverdlovsk (astăzi Yekaterinburg), o echipă de cercetători condusă de biologul Matthew Meselson (Universitatea Harvard) a investigat zona şi a ajuns la concluzia că infecţia s-a răspândit atunci din cauza unei scurgeri apărute la fabrica de la Baza Militară 19 din Sverdlovsk. 

Pentru a completa rezultatele obţinute de Meselson şi echipa sa, un grup de cercetători condus de Paul Keim (Universitatea de Nord din Arizona) a secvenţiat genomul bacteriei de antrax, recoltând probe de la două dintre victimele ucise din cauza infecţiei în 1979. Materialul a fost comparat cu cel obţinut de la alţi indivizi afectaţi de boală, iar rezultatele i-au determinat pe specialişti să afirme că sovieticii nu aveau nicio intenţie de a produce antrax rezistent la anumite tipuri de antibiotice sau vaccinuri. 

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă americani iau în continuare în calcul ideea ca sovieticii să fi provocat în mod intenţionat scurgerea de antrax în 1979. Totodată, specialiştii au mai spus că, prin intermediul experimentelor lor, inginerii de la Sverdlovsk au reuşit să împiedice răspândirea rapidă a sporilor în interiorul laboratoarelor, construindu-şi adevărate ,,stocuri" de bacterii. 

În 1992, ruşii au acceptat încă o dată să nu mai producă armament biologic. Temerile continuă însă în rândul oficialilor din Occident, aceştia susţinând că producţia continuă în mod clandestin şi, mai mult decât atât, ea ar putea lua amploare. 

Sursa: sciencemag.org

Vă mai recomandăm şi: Zebrele dintr-un parc natural din Namibia sunt atrase irezistibil de iarba infectată cu antrax

                                            Un scenariu alarmant a devenit realitate. O epidemie veche s-a reactivat şi face ravagii

                                     „Aşa ceva n-ar fi trebuit să se întâmple”: un incident recent arată cât de mare este riscul unei epidemii pornite din laborator