Prima pagină Istorie

Două artefacte care ilustrează zeiţa fertilităţii, la care oamenii se rugau acum 8.000 de ani, sunt expuse la Muzeul din Alba Iulia

Dragos Suciu 01.13.2017 | ● Vizualizări: 984
Credit: Dragos Suciu     + zoom
Galerie foto (1)

O pereche sacră, formată dintr-o zeitate feminină şi una masculină, la care oamenii se rugau acum 8.000 de ani pentru fertilitatea pământului, dar şi pentru reproducerea umană şi animală, este expusă în luna ianuarie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Piesa este realizată din lut şi a fost găsită în anul 2014 în urma săpăturilor de la Tărtăria-Gura Luncii, judeţul Alba. Ea face parte din cultura Vinča şi reprezintă o statuetă antropomorfă dublă, aflată într-o simbioză între un personaj masculin şi unul feminin, a spus, miercuri, şeful secţiei de Arheologie din cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Cristinel Fântâneanu, cu ocazia vernisării expoziţiei.

”Piesa a fost găsită în ceea ce am zis noi că ar fi o groapă de provizii sau o groapă pivniţă cum i se spune mai recent. O groapă unde locuitorii aşezării din acele vremuri, din mileniul şase înainte de Hristos, îşi ţineau proviziile. Perechea sacră este formată din marea zeiţă în jurul căreia se învârteau toate celelalte zeităţi şi din care emana acel cult al fecundităţii şi fertilităţii. Această zeiţă mamă însă nu putea să-şi exercite fecunditatea şi fertilitatea decât printr-o hierogamie cu un acolit masculin pe care-l vedem în partea stângă”, a spus Cristinel Fântâneanu.

Pe teritoriul actual al României mai există doar o singură statuetă similară, descoperită în aşezarea neolitică de la Rast, judeţul Dolj, în anul 1943.



Artefactul confirmă cultul perechii sacre care emană din cel al fertilităţii şi fecundităţii, cult generalizat în epoca neo-eneolitică.

”Acest cult cuprindea, probabil, şi fertilitatea umană, dar se referea la tot ceea ce înseamnă fertilitatea pământului, pentru roade. Neoliticul, la începutul său, este epoca în care încep să se cultive plantele. Dacă până atunci oamenii trăiau din ceea ce culegeau, în neolitic începe cultivarea primitivă a plantelor”, a mai spus Cristinel Fântâneanu.

Statueta antropomorfă face parte din colecţia Muzeului din Alba Iulia.

Astfel de piese sunt foarte rare, ceea ce reflectă atât circulaţia cât şi omogenitatea ideilor şi credinţelor religioase ale purtătorilor culturii Vinča.

Sursa: Mediafax

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Istoria celei mai vechi meserii din lume

Un ”monstru” a fost scos din Marea Baltică: Un artefact feroce ataşat de o navă de război daneză a fost scos la suprafaţă după mai bine de 500 de ani

Un artefact de acum 30.000 de ani sugerează că oamenii foloseau un limbaj complex

Descoperire extrem de rară şi emblematică, în Turcia