Home » Istorie » Bucureştiul, bombardat de americani: aproximativ 3.000 de morţi şi peste 2.000 de răniţi

Bucureştiul, bombardat de americani: aproximativ 3.000 de morţi şi peste 2.000 de răniţi

Publicat: 18.08.2017
Până în 1944, pentru locuitorii României, cel de-Al Doilea Război Mondial părea o bătălie dusă la distanţă ce nu afecta direct viaţa de zi cu zi a orăşenilor. Însă, într-o zi de marţi, pe 4 aprilie, acest lucru avea să se schimbe în urma unui bombardament aerian masiv asupra Bucureştiului. Ulterior, pe parcursul a patru luni şi jumătate, în România au avut loc 48 de atacuri aeriene americane şi britanice care au lăsat în urmă mii de morţi, răniţi şi case distruse.

Pe 4 aprilie 1944, într-o zi de marţi, trupele americane lansau primele bombe în Bucureşti, ţintind zona Gării de Nord şi zonele centrale.

Galerie foto

vezi galeria
6 foto

Un număr de 220 de bombardiere B-17 şi alte 93 de bombardiere B-24 au lansat asupra oraşului 154 de proiectile, fiecare având o greutate de 230 de kilograme. În total au fost lansate 860 de tone de bombe. Scopul trupelor aliaţilor nu era acela de a distruge frontul militar, ci de a impune panică şi de a demoraliza populaţia României. Conform 461st Bombardment Group H (unitatea care a realizat misiunea cu nr.51 din Bucureşti), capitala României nu a fost principala ţintă a primelor bombardamente, planul iniţial vizând Ploieştiul. 

După primul bombardament, numărul morţilor a ajuns la aproximativ 3.000 de persoane, iar alte 2.126 de persoane au fost rănite. Atacul a avut loc într-un moment extrem de neprielnic, anterior având loc testele pentru sistemele de alarmă ale oraşului. La momentul atacului, oamenii nu au luat în calcul faptul că de această dată nu mai era vorba despre un exerciţiu şi România era atacată.

A doua zi după masacru, Mihail Sebastian făcea o declaraţie cutremurătoare, pe care a notat-o în jurnalul său. ,,Ieri dup-amiază am fost în cartierul Griviţa. De la Gară la bulevardul Basarab nicio casă, nici una nu a scăpat neatinsă. Priveliştea e sfâşietoare. Se mai dezgroapă morţi, se mai aud încă vaiete de sub dărămături. La un colţ de stradă trei femei boceau cu ţipete ascuţite, rupându-şi părul, sfâşiindu-şi hainele, un cadavru carbonizat era scos tocmai atunci de sub moloz.”

La sfârşitul celor 48 de atacuri aeriene (33 de zi şi 15 de noapte), realizate de americani şi trupele engleze între 4 aprilie – 19 august 1944, în România au murit aproximativ 7.700 de persoane, circa 8.000 de oameni au fost răniţi şi au fost distruse peste 30.000 de clădiri. Atacurile s-au desfăşurat asupra importantelor oraşe Ploieşti, Bucureşti, Câmpina, Târgovişte, Braşov, Craiova, Giurgiu, Turnu Severin sau Timişoara.

Ironic, la câteva zeci de ani de la bombardarea Bucureştiului, în capitală au fost ridicate două monumente în onoarea soldaţilor americani ucişi în aceste misiuni. Primul monument a fost ridicat în anul 2002 în parcul Cişmigiu, iar al doilea a fost realizat în 2007 în Parcul Kiseleff. În acelaşi timp, locuitorii Capitalei morţi în timpul bombardamentelor aeriene au fost îngropaţi la marginea Cimitirului Calvin, zona care va primi numele de cimitirul ”4 aprilie”. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford