Tăbliţe misterioase de piatră ale civilizaţiei nubiene au fost descoperite într-un mare ”oraş al morţilor” din Africa

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Obiectele provin din situl Sedeinga din Sudan, cunoscut pentru ruinele unui templu dedicat reginei Tiye din secolul al XIV-lea î.e.n., bunica faraonului Tutankhamon, scrie Science Alert.

Între secolul VII şi secolul IV î.e.n., situl a fost o necropolă pentru regatele Napata şi Meroe, care amestecau propriile tradiţii cu cele egiptene.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Combinate, cele două erau cunoscute drept regatul Cuş de către vecinii egipteni.

Au rămas puţine informaţii despre aceste culturi, dar artefactele funerare pot ilustra o imagine de ansamblu cu privire la cuşiţi. Deşi o mare parte din necropolă se află în ruine, aceasta este suficient de mare (80 de piramide din cărămidă şi 100 de morminte) încât să se găsească rămăşiţe elocvente.

Mormintele, arcadele şi stelele reprezintă cea mai mare colecţie de texte în limba cuşiţilor.

„Acest sistem de scriere, cele mai vechi din regiunea sub-sahariană, nu este pe deplin înţeles”, a precizat Vincent Fracigny, arheolog şi co-directorul campaniei de excavare. „Deşi textele funerare, cu mici variaţii, sunt bine înţelese şi pot fi traduse aproape în întregime, restul categoriilor de texte rămân obscure. În acest context, fiecare text nou contează pentru cunoaştere limbii”.

Multe dintre morminte şi piramide provin de la începutul regatului Napata. Cinci secole mai târziu, cuşiţii au adăugat noi structuri – straturi de cărămidă şi gresie pe părţile vestice ale piramidelor, construite pentru venerarea morţilor.

O descoperire semnificativă este reprezentată de o arcadă a unei capele care o ilustrează pe Maat, zeiţa egipteană a legii, echilibrului, ordinii, armoniei, păcii şi dreptăţii.

Arheologii au mai găsit şi două texte comemorative dedicate femeilor de rang înalt.

Pe Maliwarase a Nubiei o cunoaştem de pe stela sa şi era sora a doi mari preoţi ai zeului Amon şi mama guvernatorului oraşul Faras.

Adatalabe a fost descrisă în patru linii pe arcada capelei sale. Era rudă cu un prinţ din familia conducătoare Meroe.

Faptul că aceste artefacte ilustrează femei nu este o coincidenţă. Există dovezi concludente care sugerează că, spre deosebire de egipteni, nubienii erau matriliniari sau cel puţin femeile puteau ocupa funcţii importante. De aceea, „nu trebuie să vedem poporul ca un recipient pasiv pentru influenţe externe; erau foarte selectivi cu privire la ce împrumutau cu scopul final de a servi familiei regale şi a dezvoltării societăţii faraonice, dar nu egiptene”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

11 descoperiri arheologice care dovedesc că trecutul încă deţine multe secrete

Descoperirea arheologică a unui MASACRU de acum 10.000 de ani schimbă teoriile despre istoria războiului

Descoperire uriaşă în albia unui râu din oraşul Băicoi: topor vechi de 3.500 de ani

Arheologii din Peru au descoperit noi geoglife în Deşertul Nazca, cunoscut pentru urmele arheologice enigmatice