Cazania lui Varlaam, ”opera cea mai populară a epocii noastre vechi”, expusă la Muzeul Naţional de Istorie a României

Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc miercuri, 18 aprilie 2018, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12.

Cazania lui Varlaam sau „Carte românească de învăţătură la dumenecele preste an şi la praznicele împărăteşti şi la svănţi mari“, tipărită la Iaşi în anul 1643, în Tipografia Domnească a Bisericii „Trei Ierarhi“, este cea mai însemnată lucrare a mitropolitului Varlaam al Moldovei, unul dintre marii cărturari ai românilor şi un ctitor al limbii literare, se arată într-un comunicat de presă al MNIR.

Considerată de Nicolae Iorga drept „opera cea mai populară a epocii noastre vechi“, cartea este tipărită în limba română cu alfabet chirilic, conţinând 506 file, ilustrate cu multe gravuri de factură religioasă ortodoxă (scene biblice, chipuri de sfinţi), precum şi frontispicii bogat decorate, viniete, iniţiale ornamentale, podoabe de final etc.

 

Cartea are două părţi principale. Prima parte cuprinde 54 de cazanii la duminici, iar a doua parte are în componenţă 21 de cazanii la sărbătorile împărăteşti şi ale sfinţilor. În Predoslovia adresată de domnitorul Vasile Lupu către pravoslavnicii creştini, se precizează că se oferă „acest dar limbii româneşti, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învăţătură şi de folos sufletelor pravoslavnici“.

 

În forma sa originală, Cazania lui Varlaam reprezintă un monument al limbii româneşti literare, fiind tipărită într-un stil elevat şi pitoresc, cu fraze bogate şi expresii plastice, îmbogăţind dulcele grai românesc în toate provinciile istorice ale românilor, atât la oraşe, cât şi la sate. Opera prezentă este, de asemenea, prima carte tipărită în limba română din Moldova secolului al XVII-lea, iar rolul său este esenţial, respectiv transmiterea mesajului mântuirii, nu într-o limbă străină, recte slavona, ci în graiul strămoşesc.

 

Cartea de cult a avut o largă circulaţie şi un impact fenomenal, fiind folositoare atât în şcoli, cât şi în spaţiul familial, devenind în timp cea mai citită carte din cultura noastră veche. A cunoscut o foarte mare răspândire în provinciile româneşti intracarpatice (Transilvania, Banat, Bihor, Maramureş), unde s-au găsit aproximativ 400 de exemplare, extrem de apreciate de românii ortodocşi, datorită unei îngrijite forme de exprimare a limbii române, apropiată de cea populară.

 

Cazania lui Varlaam a fost investigată fizico-chimic şi restaurată în cadrul secţiilor de specialitate ale muzeului. Volumul propus drept exponatul lunii aprilie 2018, la MNIR, are o mare valoare istorică şi memorială, legată de personalitatea Sfântului ierarh Pahomie de la Gledin (ţinutul Bistriţei), episcopul Romanului. Activitatea cărturărească şi duhovnicească a Sf. Pahomie este recunoscută în Moldova, Transilvania şi în zona de influenţă a Marii Lavre Pecerska de lângă Kiev, unde a şi murit în anul 1724. Ctitor al schitului Pocrov, situat la poalele muntelui Chiriacu, din judeţul Neamţ, Sf. Pahomie a rămas în amintirea noastră şi datorită unei importante însemnări marginale, care se găseşte în subsolul primelor file ale Cazaniei lui Varlaam. Aflăm astfel că, aceasta a fost cumpărată de la mănăstirea Pecerska de ieromonahul Lazăr de la Schitul Pocrov, aflat la Marea Lavră Kieveană pentru a aduce în ţară osemintele Sf. Pahomie. Însemnarea, de redacţie română, cu alfabet chirilic ne explică următoarele: „Această sfântă carte, cu bune învăţături şi de mare folos sufletesc, o am cumpărat eu smeritul ieromonah Lazăr, de la Kiev, din cămara Pecerskii din care se vând cărţile la Podolia, când am fost după rămăşiţele răposatului Pahomie, carele a fost episcop la Roman. Văleat 7234 (1725), luna septemvrie, 16 zile“.

Micro-expoziţia va fi deschisă la MNIR în perioada 18 aprilie – 20 mai a.c., putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.