Jocurile Sportive Interaliate 1919, ”olimpiada” de la sfârşitul Primului Război Mondial

Sfârşitul Primului Război Mondial, un conflict care părera fără sfârşit până la capitularea Germaniei, a fost un conflict mult prea scurt pentru Statele Unite ale Americii. Acestea au intrat în război în anul 1917 şi au mobilizat pentru asta un număr mare de trupe şi de resurse, notează History.

Încetarea bruscă a ostilităţilor a pus SUA într-o poziţie foarte delicată, mai exact, din cauza faptului că o epidemie de gripă făcea ravagii pe continentul american, soldaţii au fost blocaţi în Europa. O astfel de situaţie, în care soldaţii erau nerăbdători să se întoarcă acasă, a ridicat pericolul indisciplinei în rândul trupelor. 

• O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
• Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian

Credit foto: Biblioteca Congresului SUA

Soluţia acestei probleme a fost oferită de către Ellwood Brown, care se ocupa de organizarea evenimentelor sportive, care a sugerat organizarea unei competiţii sportive drept modalitate de redirecţionare a frustrăilor acumulate. Oficialii americani şi francezi au stabilit o locaţie în apropierea Parisului ca loc de desfăşurare a viitoarei competiţii.

În data de 22 iunie 1919, au început Jocurile Sportive Interaliate, la care au luat parte sportivi din cele 14 naţiuni din tabăra Antantei. Aceste jocuri au adus împreună soldaţii naţiunilor combatante şi au oferit ceva de făcut soldaţilor care au fost luaţi în surprindere de către finalul neaşteptat al războiului. 

Competiţia care a luat sfârşit în data de 6 iulie 1919 s-a desfăşurat în paralel cu semnarea tratatelor de pace şi cu negocierea celor 14 Puncte ale preşedintelui american Woodrow Wilson.

România şi Jocurile Sportive Interaliate

Credit foto: Biblioteca Congresului SUA

Ca membră a Antantei şi România a participat la Jocurile Sportive Interaliate. O selecţionată a României a participat în turneul de fotbal al acestui eveniment şi a jucat trei meciuri, împotriva Franţei, Italiei şi Greciei. Jucătorii care au făcut parte din selecţionata română aparţineau cluburilor de fotbal din Bucureşti.

Citeşte şi: