161 de ani de la Unirea Principatelor Române, sărbătoriţi la MNIR prin exponatul lunii ianuarie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Vernisajul va avea loc joi, 23 ianuarie 2020, la sediul  Muzeului Naţional de Istorie a României, la ora 13, în Sala Lapidarium, accesul la eveniment fiind gratuit, potrivit unui comunicat remis Descopera.ro.

Definit ca „secol al naţiunilor”, încă de la debutul veacului al XIX-lea, spaţiul românesc este animat de năzuinţa unităţii naţionale. Transformările socio-politice care iau amploare pe scena europeană se propagă, astfel că, în centrul discursului public se află întemeierea statului românesc modern. Conştiinţa unităţii de neam şi de limbă este prezentă în cadrul tuturor păturilor populaţiei care îşi manifestă dorinţa unirii într-un singur stat ca preambul pentru o economie dezvoltată, societate modernizată şi, nu mai puţin importantă, dobândirea independenţei.

Adunările Elective, primul pilon al viitoarei România

Cele două Adunări Elective de la 5 ianuarie (Iaşi) şi 24 ianuarie (Bucureşti) 1859 reprezintă un prim pilon în construcţia statului românesc modern.

„Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor principate româneşti este înfăptuită ceea ce astăzi numim Mica Unire. Noul stat, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, este recunoscut la scurt timp de Puterile Garante. Militant pentru unire şi fervent susţinător al cauzei româneşti prin implicarea activă în mişcarea revoluţionară de la 1848, Alexandru Ioan Cuza devine principalul avatar al unirii”, precizează sursa mai sus citată.

În postura de domn al Principatelor Unite, acesta sesizează necesitatea unor ecouri unioniste care să reverbereze dincolo de graniţele sferei politice. Astfel, este iniţiat un proces care să ancoreze în mentalul colectiv ideea de unitate: crearea unor imagini ale naţiunii române, sub cupola căreia cele două principate, Moldova şi Ţara Românească, şi-au dat mâna şi s-au unit într-un singur stat.

„În timp ce creaţiile artiştilor epocii îşi găsesc locul în elegantele saloane ale elitei intelectuale, ilustrând cu penelul personificări ale unirii, o mai mare putere de diseminare a acestor simboluri vizuale este deţinută de mărcile poştale care însoţesc trimiterile de tipul scrisorilor. Emisiunile prilejuite de Unirea Principatelor se remarcă nu doar prin discursul iconografic şi modul de imprimare prin litografiere, cât şi prin cromatica aleasă, fiecărei valori nominale corespunzându-i câte o culoare din cele trei ale drapelului românesc adoptat încă din anul 1848. De asemenea, proiectul emiterii unei monede naţionale întăreşte atât pe plan intern cât şi extern imaginea şi legitimitatea noului stat înfiinţat”, mai spusn reprezentanţii MNIR.

Piese importante din filatelia română

Prin seria de evenimente „Exponatul lunii”, vor fi aduse în atenţia publicului câteva piese din patrimoniul Colecţiei Filatelice a României, respectiv al colecţiei Cabinetului Numismatic al Muzeului Naţional de Istorie a României: o scrisoare francată cu marcă poştală din emisiunea „Principatele Unite”, cu valoarea nominală de 30 parale, circulată între Bucureşti şi Brăila, 25-27 iunie 1862; un timbru poştal cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în oval, cu valoarea nominală de 5 parale şi emis în anul 1865; două probe ale monedei de 5 sutimi din anul 1864 cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în profil spre dreapta pe avers şi inscripţia „PRINCIPATELE UNITE” alături de valoarea nominală şi milesimul pe revers.

Marca poştală şi moneda reprezentând efigia lui Cuza sunt etalate şi pentru a marca împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui în luna martie a acestui an.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 23 ianuarie – februarie 2020 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00. În ziua de 24 ianuarie, accesul la muzeu va fi conform programului obişnuit.