Trei schelete descoperite în fundaţia unui castel din Cehia

Excavaţiile arheologice care au loc la castelul Břeclav din Cehia au dus la descoperirea a trei schelete sub zidurile din secolul XI descoperite în anul 2019. Dat fiind faptul că scheletele au fost descoperit unul lângă celălalt pe un prim strat de piatră i-a determinat pe arheologi să concluzioneze că în acest caz a fost vorba despre trei persoane care au fost legate entru a fi sacrificate, notează The History Blog.

„Aceşti nefericiţi par să fi fost victimele unor practici păgâne drastice sau a unei crime”, explică arheologul Miroslav Dejmal. „Este greu de imaginat că toţi cei trei au murit în acelaşi timp din greşeală. Şi cel mai important, aşezarea lor pe primul strat de pietre al zidului nou şi poziţia corpurilor, sugerează că au fost sacrificaţi de fapt”, mai adaugă acesta.

• Când Europa era prea mică: Germania și miza otomană
• Momente cheie din istorie: Ianuarie, luna care a schimbat lumea de mai multe ori

„Săptămâna viitoare, împreună cu antropologii, vom încerca să aflăm mai multe despre aceşti morţi. Vom vedea dacă putem afla dacă erau localnici. S-a sugerat că ar putea fi sclavi, eventual prizonieri de război, care, în mod obişnuit, erau obligaţi să construiască zidurile şi apoi să fie sacrificaţi sau executaţi. Chiar dacă constructorii de metereze au fost convertiţi la creştinism până în jurul anului 1050, multe practici păgâne, adesea dure, încă au supravieţuit”, a mai declarat omul de ştiinţă.

Credit foto: Archaia Brno

Unii experţi sunt însă sceptici faţă de o astfel de ipoteză şi argumentează că familia ducelui Bretislav I, cel care a construit acest castel, era creştin, în fapt, toată familia fusese creştinată în secolul IX al erei noastre, „producând” chiar şi doi sfinţi: Ludmila şi Wenceslaus. De asemenea, o astfel de practică nu ar putea fi ascunsă de către duce şi familia sa şi putând fi realizată, doar cu acordul, fie el şi tacit al acesteia. În această situaţie, teoria practicilor păgâne tinde să prezinte mai multe probleme.

The History Blog notează totuşi că folclorul european prezintă o abundenţă de poveşti care includ sacrificii pentru creaţie/ realizarea unui edificiu, una dintre acestea fiind cea a soţiei meşterului Manole care a fost sacrificată pentru a se putea ridica mănăstirea Argeş. Folcloriştii, începând cu Jacob Grimm, explică faptul că astfel de sacrificii ăşi au origine în miturile precreştine şi reprezintă o modalitate de a obţine bunăvoinţa spiritelor/zeităţilor locale pentru ridicare unei construcţii. De exemplu, dacă cineva intenţiona să ridice un pod peste un râu, el sau ea trebuia să ofere un sacrificiu pentru entitatea care păzea acel curs de apă, „depăgubind-o” pentru toate sufletele care nu şi-ar mai fi găsit sfârşitul astfel.

Citeşte şi:

O sabie din Epoca Bronzului, descoperită în Boemia