Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

După accederea la guvernare în 1876, Partidul Național Liberal a acordat o importanță deosebită dezvoltării și încurajării industriei, văzând în aceasta o condiție vitală pentru dezvoltarea României.

Liderul Liberal și prim-ministru al României între anii 1876-1888, Ion C. Brătianu a fost unul dintre politicienii care au înțeles că statul român nu se putea dezvolta doar sprijinindu-se numai pe agricultură, fiind nevoie și de o industrie care să pună în valoare toate bogățiile țării.

Pentru început era imperios necesar dezvoltarea și încurajarea ramurilor industriale legate de agricultură, în primul rând, industria zahărului, uleiului etc.

Dezvoltarea industriei necesitata implicarea statului, lucru pe deplin înțeles de Ion C. Brătianu:

Să mi se arate o singură țară unde industria a luat naștere fără să fi venit statul să facă sacrificiile cele mai mari. (…) Când, în toate țările vedem că se fac sacrificii pentru încurajarea industriei, oare țara noastră, care este una din țările cele mai frumoase, nu trebuie să facă sacrificii pentru introducerea și dezvoltarea industriilor naționale?”

Încercări de a anihila limitările impuse de Convenția comercială cu Austro- Ungaria

În calea dezvoltării industriei stătea însă Convenția comercială cu Austro- Ungaria, încheiată de conservatori în 1875, care sugruma dezvoltarea industriei românești.

Consecințele dezastruoase ale acesteia aveau să determine un puternic curent de opinie în favoarea protejării și încurajării industriei naționale.

Pe linia încercărilor de a anihila consecințele negative ale Convenției cu Austro-Ungaria, încă din iulie 1878, Parlamentul avea să adopte un proiect de lege potrivit căruia taxele vamale pentru importuri erau majorate cu 15%.

În 1881 era adoptată de Parlament Legea pentru încurajarea industriei hârtiei, iar în anul următor o nouă lege oferea fabricilor de zahăr existente, cât și celor ce aveau să se înființeze în decurs de 15 ani, o primă de încurajare.

Încă în februarie 1882, mai mulți deputați au solicitat guvernului liberal să înceapă să studieze bazele generale pentru adoptarea unui tarif vamal care să fie cât mai avantajos pentru protejarea comerțului și industriei autohtone, cu atât mai mult cu cât clauzele din Convenția comercială de la 1875 erau profund nocive pentru România.

Prima manifestare de independență economică a României

După expirarea Convenției cu Austro-Ungaria, Partidul Național-Liberal a adoptat, la 9 mai 1886, cu unanimitate de voturi, o politică economică protecționistă, care avea să contribuie într-o măsură mai mare la dezvoltarea economiei naționale.

Adoptarea tarifului vamal din 1886 a constituit o primă manifestare de independență economică a României, principiile lui stând la baza întregii politici economice românești de la sfârşitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Odată cu adoptarea noului tarif vamal autonom se punea și problema încurajării și dezvoltării întreprinderilor industriale. Încă din 1885, Emil Costinescu propunea corpurilor legiuitoare, în numele unui grup de liberali, măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naționale.

Propunerile lui Emil Costinescu se referau inițial doar la încurajarea marilor întreprinderi, având un capital de cel puțin 200.000 lei sau folosind cel puțin 100 de lucrători, ceea ce cu greu s-ar fi putut realiza într-o țară fără o o clasă socială care să dispună de o putere financiară mare.

Până la urmă s-a hotărât acordarea unui ajutor întreprinderilor cu un capital de minimum 50.000 de lei.

Unul dintre susținătorii proiectului a fost I. C. Brătianu care s-a pronunțat pentru acordarea avantajelor și străinilor, „chiar dacă vin în România, nu pot trăi decât în legătură cu românii, folosind mai întâi brațele și apoi mintea lor”, dar accentul era pus pe dezvoltarea capitalului autohton.

Proiectul de Lege cuprinde și alte măsuri generale care veneau în sprijinul industriei naționale: scutiri de impozite și de taxe vamale la materii prime și la mașini, precum și prin concesiuni de terenuri pentru instalarea noilor fabrici etc.

Legea a fost adoptat la 12 mai 1887 și a fost punctul de plecare al dezvoltării industriei românești. Prin sprijinul acordat de această lege s-au înființat sute de întreprinderi în România sfârșitului de secol al XIX-lea.

Vă recomandăm să citiți și:

Primul guvern liberal din istoria României

Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei

Aderarea României la Tripla Alianță, mijloc de asigurare a securității după obținerea independenței

Proclamarea Regatului României

Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României

Reorganizarea PNL după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, omul în fața căruia Antanta a șovăit, iar Puterile Centrale s-au amăgit

Nicolae Gane, primarul scriitor care a adus tramvaiul și apa la Iași

Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari

Petre Sebeșanu Aurelian, primul economist și agronom din Academia Română

Grigore Procopiu: „Partidul Liberal e dator să dea țării o îndrumare, larg, dar adevărat democratică”

Ion Ghica, boierul liberal care susținea apariția unei industrii naționale

Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României

Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne

Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei

Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic

Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”

Spiru Haret, matematicianul care a renunțat la o carieră academică de succes în Occident pentru a ridica România din analfabetism

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru

Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României

Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris

Ionel Brătianu, patriarhul României Mari