Home » Istorie » Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea

Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea

Publicat: 10.03.2021

Fosile de neanderthalieni, descoperite într-o peșteră din Belgia, despre care se crede că aparțin ultimilor supraviețuitori ai speciei descoperite vreodată în Europa, sunt mai vechi cu mii de ani decât se credea anterior.

Datarea anterioară cu radiocarbon a rămășițelor din Peștera Spy a stabilit că proveneau de acum 24.000 de ani, însă noile teste împing vârsta lor și mai înapoi, cu între 44.200 și 40.600 de ani în urmă.

GALERIE FOTO

Cercetarea a fost publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences și a fost realizată de o echipă de cercetători din Belgia, Marea Britanie și Germania.

Co-autorul principal al studiului, Thibaut Deviese, de la Universitatea din Oxford și Universitatea Aix-Marseille, a declarat pentru AFP că alături de colegii lui a dezvoltat o metodă mai robustă de pregătire a probelor prelevate, care a fost mai bună în excluderea potențialelor contaminări externe.

Cunoașterea momentului în care au dispărut cele mai apropiate rude umane ale noastre este un pas important pentru a înțelege mai multe despre natura și capacitățile lor, precum și despre motivul din cauza căruia au dispărut în timp ce strămoșii noștri au prosperat.

Noua datare a neanderthalienilor s-a făcut tot cu radiocarbon

Noua metodă de cercetare încă se bazează pe datarea cu radiocarbon, considerată mult timp standardul de aur al datării arheologice, dar rafinează modul în care sunt colectate eșantioanele, potrivit MSN.

Toate ființele vii absorb carbonul din atmosferă și din hrana lor, inclusiv forma radioactivă carbon-14, care se degradează în timp.

Deoarece plantele și animalele încetează să mai absoarbă carbon-14 atunci când mor, cantitatea rămasă în momentul datării stabilește când au trăit.

Când analizează oseminte, oamenii de știință extrag partea compusă din colagen, deoarece este organică.

„Ceea ce am făcut noi reprezintă un pas mai departe”, a spus Deviese, cu referire la faptul că mostrele recoltate pot fi contaminate de mediul din mormânt sau prin cleiurile folosite pentru lucrările expuse în muzee.

Astfel, echipa a căutat elementele de bază ale colagenului, molecule numite aminoacizi și, în special, a selectat aminoacizi individuali specifici care ar putea fi siguri că erau parte a colagenului.

Fosile de oameni de Neanderthal din alte două situri au vârste comparabile

Pentru a confirma noua metodă, autorii cercetării au datat și specimene neanderthaliene din alte două situri belgiene, Fonds-de-Foret și Engis, obținând vârste comparabile.

„La aproape două secole după descoperirea rămășițelor unui copil neanderthalian în Engis, am putut să îi stabilim o vârstă fiabilă”, a afirmat co-autorul Gregory Abrams, de la Centrul Arheologic Peștera Scladina din Belgia.

Între timp, secvențierea genetică a putut să demonstreze că un os din umărul scheletic al unui neanderthalian, datat anterior cu 28.000 de ani în urmă, a fost puternic contaminat cu ADN bovin, ceea ce sugerează că osul a fost conservat cu un adeziv din oase de bovine.

De ce este importantă datarea corectă a fosilelor

„Datarea este esențială în arheologie. Fără un cadru fiabil al cronologiei nu putem fi cu adevărat încrezători în înțelegerea relațiilor dintre neanderthalieni și Homo sapiens”, a adăugat Tom Higham, de la Universitatea din Oxford.

Cercetătorul a precizat că anumite utilizări ale instrumentelor de piatră au fost atribuite neanderthalienilor și au fost interpretate ca un semn al evoluției lor cognitive.

Dacă linia cronologică a neanderthalienilor este împinsă înapoi, atunci uneltele din piatră și alte creații paleolitice ar trebui reexaminate pentru a determina dacă au fost într-adevăr realizate de oamenii de Neanderthal.

Vă recomandăm să citiți și:

Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri

Un dinte de neanderthal a dezvăluit o legătură neștiută cu oamenii moderni

Cum s-au cunoscut Homo Sapiens şi Omul de Neanderthal. Descoperire de excepţie făcută într-o peşteră din Munţii Altai – FOTO+VIDEO

ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?