Test de cultură generală. Care este cel mai vechi templu din lume?

Göbekli Tepe se află la aproximativ 16 km nord-est de Șanlıurfa, un oraș antic din sud-estul Turciei, numit cândva „Edessa” și cunoscut ca „Orașul profeților”. Deși acest oraș are o istorie religioasă bogată, nu se știa cât de departe se întindea religia în această regiune până la descoperirea Göbekli Tepe. Situl face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Situl este cel mai vechi templu creat de om descoperit până în prezent, datând din anul 10.000 î.Hr. Templele au fost descoperite de un arheolog german (Klaus Schmidt), care lucrase anterior la situl și săpăturile de la Nevalı Çori, despre care se știe acum că este predecesorul lui Göbekli Tepe.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

Templele conțin piloni de 3 metri situați în formă rotundă. Fiecare pilon de calcar monolitic în formă de T conține reliefuri sculptate cu animale – gazele, șerpi, vulpi și lei – precum și personaje și icoane abstracte.

Oasele care au fost descoperite la fața locului sugerează că dealul a fost folosit pentru sacrificii și sărbători rituale.

Indicii despre modul în care s-a dezvoltat religia

Vânătorii-culegători care au construit templul au trăit într-o lume anterioară scrierii, metalului sau ceramicii. Totuși acești credincioși neolitici s-au organizat cumva și au găsit o modalitate de a tăia și transporta acești stâlpi de piatră de 16 tone pe un deal și de a-i aranja într-un model circular, ritualic.

Dealul era presărat cu o cantitate enormă de unelte din neolitic – cuțite, tocătoare și vârfuri de proiectil. Aceste unelte nu sunt ieșite din comun, dar numărul lor este un fenomen, iar faptul că au fost folosite pentru a construi un sit religios, într-o perioadă în care mulți istorici și arheologi credeau că templele și practicile religioase de acest gen nu existau încă, face ca această descoperire să fie și mai interesantă.

Istoricul K.Schmidt credea că ceea ce el a numit această „catedrală de pe deal” era o destinație de pelerinaj care atrăgea credincioși aflați la 160 km distanță. Descoperirea de la Göbekli Tepe „sugerează că simțul uman al sacrului ar fi putut da naștere civilizației însăși”.

„Civilizația este produsul minții umane”

„Mai întâi a venit templul, apoi orașul”, a spus excavatorul Klaus Schmidt. El crede că civilizația a apărut nu din motive ecologice, așa cum a fost consensul, ci mai degrabă că „civilizația este produsul minții umane”, o teorie care ar schimba peisajul arheologiei și înțelegerea noastră a istoriei.

Noile descoperiri încep, în sfârșit, să remodeleze consensul arheologiei. Göbekli Tepe este „incredibil de mare și uimitor, la o dată foarte timpurie”, potrivit lui Ian Hodder, directorul programului de arheologie de la Stanford.

Chiar și cu aceste noi teorii și schimbări în înțelegerea dezvoltării civilizațiilor, a religiei și a orașelor, în prezent Göbekli Tepe ridică mai multe întrebări pentru arheologie și preistorie decât răspunsuri. Situl pare să își fi pierdut relevanța și a fost abandonat în mileniul al VIII-lea î.Hr., dar este clar că are implicații puternice pentru înțelegerea lumii antice de astăzi, scrie World History.

Vă recomandăm să mai citiți și:

El Tepozteco, templul iepurelui aztec, abandonat și ars până la temelii. Ce secrete ascunde?

Lucrările de restaurare dezvăluie culoarea și modelele originale ale unui templu din Egiptul Antic

Peșterile Guyaju sau „Templul de aur”, o minune a naturii și a arhitecturii

Iseum Savariense, templul roman dedicat zeiței Isis, un simbol al păgânismului european