Scafandrii explorează mormanele de piatră vechi de 5.000 de ani, scufundate în Lacul Constanța

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Membrii Societății bavareze de arheologie subacvatică efectuează un studiu asupra unor grămezi de piatră artificială vechi de 5.000 de ani, scufundate în Lacul Constanța, un lac alpin care se învecinează cu Germania, Austria și Elveția.

Majoritatea pilonilor sunt localizați la o adâncime de patru până la șase metri între municipalitățile Romanshorn și Altnau, care, la anunțarea descoperirii lor în 2019, au fost supranumiți „Stonehenge-ul elvețian”.

• Misterul colapsului mayaș: de ce au fost abandonate marile orașe ale civilizației antice
• O sculptură rară, scoasă la lumină în Bulgaria, aduce la viață un mit antic

Un studiu anterior al Biroului de Arheologie al Cantonului elvețian Thurgau a stabilit că mormanele de piatră au fost făcute de om, deoarece au fost amplasate pe depozitele lacustre postglaciare și nu au fost transportate ca urmare a resturilor glaciare.

Lacul alpin se învecinează cu Germania, Austria și Elveția

Pe baza estimărilor, aproximativ 80.000 de tone de rocă au fost transportate pentru a construi peste 200 de stâlpi de piatră, ceea ce face ca monumentul să fie unul dintre cele mai mari șantiere preistorice din Europa.

Unul dintre stâlpii dintre Lindau și Wasserburg a fost datat până în prezent între 3500 și 3200 î.Hr. în perioada neolitică, însă scopul monumentelor este speculat.

În urma consultării cu Biroul de stat bavarez pentru conservarea monumentelor, echipa de scafandri, formată din specialiști tehnici și arheologi subacvatici, a fotografiat un grup de stâlpi de piatră în apropiere de Reutenen, cu intenția de a crea un mozaic fotografic pentru o analiză, scrie HeritageDaily.

Un element central al ritualului

Tobias Pflederer, conducătorul echipei de explorare, sugerează că monumentele ar putea fi platforme în legătură cu un cult al morților de pe malul lacului, ipoteză împărtășită de mai mulți cercetători elvețieni.

„Este de conceput că ar exista platforme care să iasă din apă sub forma unor insulițe artificiale de-a lungul malului lacului, pe care se desfășurau activități rituale în cadrul unei ceremonii de înmormântare”, a declarat Urs Leuzinger, de la Biroul de Arheologie Thurgau.

„Trecerea de la uscat la apă ar fi fost un element central al ritualului”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O descoperire monumentală despre neanderthalieni arată că vorbeau ca oamenii

Arheologii au scos la lumină un monument neolitic unic pe Insula Arran

Capete monumentale din gresie, dezgropate la o baie romană din Anglia

Primele monumente megalitice din Europa datează de acum 6.000 de ani