Pentru Hitler, „Balcanii începeau la Prut”. Sovieticii și „problema” Basarabiei

La câteva zile după ce Uniunea Sovietică semna, la 15 martie 1940, un tratat de pace cu Finlanda, ce oprea agresiunea sovieticilor asupra micii țări din nordul Europei, atenția lui Stalin s-a îndreptat asupra României. URSS-ul redeschidea problema Basarabiei. Era un avertisment extrem de serios la adresa României.

Pe 30 martie 1940, ministrul de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, a ținut în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice un discurs în care a analizat și relațiile cu România. Molotov ridica deosebit de violent problema apartenenței Basarabiei la România.

• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?

„Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am menționat, România este cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datorează existenței unei dispute nerezolvate, și anume problema Basarabiei, a cărei ocupare de către România, Uniunea Sovietică nu a recunoscut-o niciodată, deși noi nu am ridicat niciodată problema recâștigării Basarabiei prin mijloace militare. De aceea nu există nici un temei pentru înrăutățirea relațiilor sovieto-române.

Este adevărat că, de mult timp, noi nu avem un ministru plenipotențiar în România, iar îndatoririle acestuia au fost îndeplinite de un însărcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor împrejurări specifice din trecutul apropiat”, susținea Molotov.

Sovieticii, Basarabia și germanii

Referitor la discursul lui Molotov, regele Carol al II-lea nu are vreo consemnare  importantă în jurnalul său despre avertismentul ministrului de Externe sovietic: „Vineri, 29 martie. (…) Tătărăscu (Gheorghe, primul-ministru din acea perioadă, n.r.), cu mărunțișuri, dar, mai ales, cu grijile de mâine. Are impresia că intrăm din în ce mai mult în timpuri grele. La aceasta se mai adaugă și discursul lui Molotov, în care a declarat deschis că URSS are revendicări asupra Basarabiei”.

Carol al II-lea nu pare, din consemnarea pe care o face în jurnal, foarte îngrijorat în privința discursului lui Molotov. Atunci, de ce primul ministru este extrem de preocupat în privința viitorului?

O explicație poate fi oferită de conținutul discuției pe care a avut-o la 7 martie 1940, Raoul Bossy, ambasadorul României în Italia, cu Hans Georg von Mackensen, ambasadorul german de la Roma. Deși conversația dintre cei doi nu a fost oficială, ci „personală”, concluziile degajate erau mai mult decât îngrijorătoare pentru România și se refereau la „problema Basarabiei”.

„Noi (germani, n.r.) vrem pacea în sud-est și problema Basarabiei trebuie închisă. Acum câteva luni erați dispuși să stați de vorbă cu rușii, acum refuzați pentru că evenimentele din Finlanda vă încurajează la rezistență. Dar să știți că armata sovietică nu este de disprețuit. Dacă vă atacă, ce faceți?”, l-a întrebat ambasadorul german pe omologul său.

Pentru germani, Balcanii începeau la Prut

Răspunsul ambasadorului român a fost fără echivoc: „Vom face ca finlandezii. Dacă e să murim, vrem să murim frumos. Dar sunt sigur că nu vom pieri. În afară de rezistența noastră, cred că am fi ajutați de toți cei potrivnici penetrației sovietice în Balcani, în primul rând de Germania, care nu poate avea interese să i se taie drumul spre Strâmtori și Răsărit”.

Răspunsul trăda totuși strategia pe care se baza România. Dacă Uniunea Sovietică înainta spre Balcani prin România, Germania avea tot interesul să intervină în sprijinul României pentru a opri expansiunea sovietică.

Numai că, pentru germani, Balcanii începeau de la … Prut. „Nimeni nu vrea ca rușii să ajungă în Balcani, în primul rând Germania, care nu poate avea interes să i se taie drumul spre Strâmtori și Răsărit, dar, în general, se socotește că Balcanii încep la Prut”, a replicat ambasadorul german.

Tot, Mackensen a ținut să mai precizeze: „Pentru Basarabia nu va lupta nimeni. De aceea, cred, personal, că ar trebui să vă înțelegeți cu rușii, dacă ridică chestiunea Basarabiei… Tocmai pentru că România este un element de mare valoare în bazinul dunărean, trebuie evitat de a o lăsa să alunece într-o situație primejdioasă. Sau vă simțiți oare apărați de garanția britanică? Englezii vă vor sprijini prin campanii de presă, dar nu prin campanii militare”.

Carol al II-lea discută avertismentul lui Molotov cu  Gafencu

La patru zile distanță de la discursul lui Molotov, Carol al II-lea are o întâlnire cu ministrul de Externe al României în care discută problemele ridicate de ministru de Externe sovietic. „Ultimul a fost, conform programului, Gafencu (Grigore, ministru de Externe al României, n.r.). Chestia principală a fost discursul lui Molotov. Discurs în care distruge toate iluziile și este agresiv față de mulți, între care și Italia, ceea ce este foarte bine, căci slăbește Axa.

Față de noi a reafirmat că URSS n-a renunțat la Basarabia, dar că această chestiune se va rezolva pe cale pașnică. (…) Îl găsesc pe Gafencu îngrijorat, căci consideră acest discurs ca un avertisment foarte serios. Sunt complet de acord cu el. La unii, poate provoca panică, la alții va da un îndemn pentru întărirea apărării naționale”.

Cu toate acestea, Carol al II-lea a crezut în continuare că o eventuală agresiune a Uniunii Sovietice la adresa României va declanșa o reacție germană. Avea să se înșele profund.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O poveste complicată. Cine a intermediat vizita lui Carol al II-lea la Hitler?

Iluziile lui Hitler și „Leul de mare”

Adolf Hitler și enigma de la Dunkerque

Stalin și Hitler, angrenați în jocul morții. Pactul care a declanșat cel de-Al Doilea Război Mondial