Sfânt sau ucigaș cu sânge rece? Adevărul mai puțin știut despre Constantin cel Mare

Numele lui Flavius Iulius Crispus, cel mai mare dintre fiii primului împărat roman creștin, Constantin cel Mare, a rămas în istorie într-o relativă obscuritate.

Crispus a fost cel mai mare și cel mai loial dintre fiii împăratului Constantin cel Mare, precum și moștenitor al celui mai puternic imperiu. A fost, de asemenea, studentul preferat al lui Lactanțiu, scriitor și apologet creștin care în perioada Renașterii a fost supranumit „Cicero creștin”.

• România, într-un coșmar strategic și militar
• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești

Mai este știut din izvoarele istorice că împăratul Constantin și-a admirat cu adevărat fiul. Nu doar că i-a dat titlul de Cezar, dar l-a numit și conducător al Galiei, iar apoi consul. În Galia, Crispus s-a luptat vitejește cu francii, iar în cele din urmă a devenit un lider militar corect și demn, admirat de soldații săi.

Executat din ordinele propriului tată

În timpul celui de-al doilea război dintre Constantin și împăratul Licinius, Crispus a condus flota tatălui său și a câștigat o bătălie navală importantă în Strâmtoarea Dardanele (pe atunci numită Hellespont), informează Britannica.

Cu toate acestea, talentul său militar și admirația celor din jur nu au fost de ajuns pentru a-l salva pe Crispus de execuția din ordinele propriului său tată.

După moartea tatălui său, Constantius I, Constantin cel Mare a început o companie de unificare a teritoriilor imperiale, iar în anul 324 a devenit unicul conducător al statului roman.

Constantin, primul împărat roman convertit la creștinism

Deși a înfăptuit numeroase reforme pozitive, inclusiv politica monetară și stabilirea unei structuri militare, Constantin este cel mai bine amintit pentru faptul că a fost primul împărat roman convertit la creștinism și pentru că a mutat capitala la Byzantium, numit mai apoi Constantinopol (astăzi Istanbul).

Constantin a divorțat de prima sa soție, Minervina, alături de care a avut un fiu, Crispus, astfel încât să se poată căsători cu Flavia Maximus Fausta, fiica împăratului Maximian, și să consolideze alianța din tetrarhia lui Dioclețian. În anul 310 e.n., Fausta i-ar fi mărturisit lui Constantin despre existența unui complot împotriva sa, gândit chiar de tatăl ei. Unii istorici pun la îndoială acest fapt, sugerând mai degrabă că a fost vorba despre o campanie de denigrare condusă de Constantin împotriva lui Maximian. După uciderea tatălui ei, Fausta a câștigat loialitatea soțului ei; cel puțin pentru un timp.

Nici Fausta nu avea să scape de furia lui Constantin

Fausta și Constantin au avut împreună trei fii, Constantin, Constanțiu și Constant, care în cele din urmă au devenit împărați, și două fiice, Constantina și Helena.

Împărăteasa Fausta a fost extrem de respectată de Constantin în timpul căsniciei celor doi; drept dovadă, aceasta a fost proclamată Augusta în 323, iar înainte a deținut titlul de Nobilissima Femina (Cea mai nobilă femeie). Totuși, nici ea nu a scăpat de furia lui Constantin atunci când împăratul a bănuit-o de relații necuviincioase cu fiul său Crispus.

În 326, zvonuri despre o relație ilicită între Fausta și Crispus au început să circule. Fie că a fost sau nu adevărat, unii istorici au sugerat că împărăteasa ar fi răspândit această minciună într-o încercare de a-l discredita pe moștenitorul lui Constantin, aflat în calea puterii fiilor ei.

Atunci când a aflat despre presupusa relație, Constantin a fost de-a dreptul furios. Speriată și înlăcrimată, Fausta i-a mărturisit că fiul său Crispus a atacat-o și a violat-o în repetate rânduri. Mai mult, pentru a fi sigură că va fi convingătoare, Fausta ar fi plătit mai mulți sclavi și gardieni ca să-i confirme spusele.

A ordonat să fie fiartă de vie

Potrivit istoricului grec Zosimos, „într-un acces de furie, Constantin l-a ucis pe Crispus, care cândva era considerat demn de titlul de Cezar pentru că a adus suspiciune asupra sa de relații sexuale cu mama sa vitregă Fausta, neluând în considerare legile naturii. Mama lui Constantin, Elena, a fost mâhnită de o asemenea nenorocire și a refuzat să tolereze uciderea nepotului ei, reproșându-i constant fiului ei. Constantin a încercat să corecteze răul făcut cu un rău și mai mare; acesta a ordonat ca soția sa Fausta să fie fiartă de vie”.

Cel mai probabil, după ce a aflat că totul a fost o minciună pusă la cale de Fausta, Constantin a fost extrem de mâhnit de ce a făcut. A căutat consolare și iertare, dar fiind păgân, Constantin știa prea bine că îl aștepta o pedeapsă cruntă de la zeii Olimpului, potrivit Medium.com.

După ce a flat că orice persoană poate fi iertată de păcate în religia creștină, atât timp cât regretă ce a făcut, Constantin a decis să se convertească. A anulat politica lui Dioclețian, fapt ce a pus capăt aproape imediat persecutării creștinilor, iar creștinismul a devenit religia Imperiului Roman.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cine au fost Constantin cel Mare și mama sa Elena?

Arheologii cred că au găsit locul în care a murit Augustus, primul împărat al Imperiului Roman

A fost Caligula cel mai nebun dintre împărații romani? L-a amenințat pe zeul Jupiter că-l va omorî în bătaie

Ultimul împărat al Imperiului Roman: Teodosiu I