Cum a reușit o civilizație din Amazon să cultive porumb pe tot parcursul anului?

Un grup internațional de cercetători a descoperit recent și a demonstrat că o civilizație din Amazon a dezvoltat un sistem agricol avansat care le-a permis să cultive porumb pe tot parcursul anului.

Această descoperire contrazice numeroase presupuneri despre imposibilitatea agriculturii monoculturale la scară largă în regiunea Amazonului, având în vedere condițiile dificile ale mediului.

• Arheologii au scos la lumină comori rare, într-o movilă funerară din Kazahstan
• Maria cea SÂNGEROASĂ. Ce făceau armatele la ordinele ei?

Poporul Casarabe, care a trăit în Llanos de Moxos, Bolivia, a implementat o serie de tehnici inginerești ce au crescut semnificativ producția de porumb, transformând această cultură într-un element de bază al dietei lor.

„Putem documenta că aceasta este prima economie agrară bazată pe cereale din Amazon, unde până acum se credea că agricultura era bazată pe policultură agroforestieră și nu pe monocultură la scară largă. Acum știm că acest lucru nu era valabil în Llanos de Moxos”, afirmă Umberto Lombardo, autorul studiului.

Cum reușea civilizația Casarabe să cultive porumb pe tot parcursul anului?

Llanos de Moxos este o regiune caracterizată atât de savane, cât și de prezența bazinului Amazonului, fiind supusă inundațiilor sezoniere. Această zonă experimentează ploi extreme urmate de perioade lungi de secetă.

În ciuda acestor condiții dificile, civilizația Casarabe a prosperat aici între anii 500 și 1400 d.Hr., dezvoltând tehnici inovatoare de gestionare a apei, cum ar fi canalele de drenaj și iazurile agricole.

În timpul sezonului ploios, excesul de apă era deviat de pe terenurile cultivate pentru a preveni îmbibarea solului. În lunile secetoase, iazurile funcționau ca rezervoare, asigurând o sursă constantă de apă pentru irigații. Această strategie le-a permis să cultive porumb pe tot parcursul anului, obținând cel puțin două recolte pe an. Studiul lui Lombardo contrazice concepțiile anterioare despre Amazon, care sugerau că regiunea nu poate susține agricultură extensivă, iar locuitorii săi erau dependenți de tehnicile de defrișare prin ardere.

Spre deosebire de această metodă, poporul Casarabe a conservat pădurile înconjurătoare, utilizându-le pentru lemn de foc, plante medicinale și alte resurse, în timp ce își concentra activitățile agricole pe savanele inundabile sezonier.

O agricultură cu randament mare și sustenabilă

Analiza microbotanică a avut un rol esențial în confirmarea extinderii cultivării porumbului de către Casarabe. Cercetătorii au analizat 178 de probe de fitolite (microfosile vegetale) și polen prelevate dintr-un iaz agricol, găsind dovezi concludente ale cultivării porumbului, fără urme ale altor culturi domestice. Civilizația Casarabe a demonstrat o abilitate remarcabilă în gestionarea și manipularea mediului. Stilul lor de agricultură nu doar că a îmbunătățit randamentul culturilor, dar a fost și sustenabil, oferind securitate alimentară pe termen lung. Această descoperire evidențiază importanța amenajării peisajului în dezvoltarea civilizațiilor antice și modul în care oamenii s-au adaptat la condiții climatice extreme, notează Interesting Engineering.

Pe lângă relevanța sa arheologică, această cercetare oferă lecții valoroase pentru agricultura modernă. Lipsa apei și schimbările climatice necesită soluții inspirate din trecut, din modul în care societățile anterioare au reușit să prospere în condiții agricole ostile.

Sistemul dual de gestionare a apei utilizat de Casarabe, bazat atât pe retenție, cât și pe drenaj, ar putea revoluționa modul în care apa este administrată în prezent. Astfel de inovații pot fi aplicate în regiunile predispuse la inundații sau secete severe.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Rămășițele unui copil, vechi de 17.000 de ani, ar putea fi cea mai veche dovadă a ochilor albaștri

Oamenii de știință au descifrat regulile unui joc antic

A avut Iisus soție și copii? Un cercetător al Bibliei răspunde

Un dinozaur erbivor misterios a fost descoperit în China