De ce a amânat Hitler de mai multe ori data invaziei Uniunii Sovietice?

La începutul anului 1941, Adolf Hitler a ordonat ca pregătirile militare pentru atacarea Uniunii Sovietice să fie terminate până la data de 15 mai. O serie de evenimente neprevăzute i-au dat peste cap planurile dictatorului nazist. Evenimentele petrecute în Grecia și Iugoslavia i-au abătut atenția lui Hitler, dar a mai fost un factor care a fost mai puțin studiat de istorici: starea vremii din primăvara anului 1941.

În lunile în care Hitler își mobiliza mașinăria de război nazistă pentru a ataca URSS-ul, în Balcani se petreceau evenimente importante în ansamblul războiului.

La 2 martie 1941, a debutat „Operaţiunea Lustre”, prin care mai mult de 62.000 de soldaţi ai Commonwealthului erau transportați în Grecia. Doar câteva săptămâni mai târziu, la 27 martie avea loc la Belgrad o lovitură de stat împotriva guvernului iugoslav care angajase țara în semnarea unui pact cu puterile Axei.

Dacă debarcarea trupelor britanice din Grecia era oarecum anticipată la Berlin, lovitura de stat de la Belgrad l-a înfuriat pe Hitler care a ordonat chiar în aceeași zi pregătirea unei ofensive militare împotriva Iugoslaviei.

Hitler și Balcanii

Hitler se temea de o debarcare a aliaților în Grecia, la Salonic, la fel ca în 1915. În felul acesta, forțele britanice s-ar fi plasat în spatele Grupului de Armate Sud german când acestea ar fi înaintat spre est, în sudul Rusiei. Hitler anticipase că englezii vor încerca să înainteze în Balcani la fel cum s-a întâmplat la sfârșitul Primului Război Mondial. Din aceste considerente, a luat în calcul varianta și a pregătit forțe militare.

În schimb, nu s-a așteptat deloc la lovitura de stat din Iugoslavia, iar forțele pe care le-a mobilizat pentru a invada această țară erau mult mai numeroase față de cele alocate pentru intervenția în Grecia.

„Forțele suplimentare terestre și aeriene necesare unei asemenea lovituri însemnau mai mult decât cele pentru întreaga campanie din Grecia, ceea ce l-a determinat pe Hitler să ia decizia complexă și fatidică de a amâna atacul asupra Rusiei”, scria istoricul Liddell Hart.

Pe de altă parte, în amânarea campaniei din Rusia, generalii germani au luat în calcul și uzura forțelor care erau folosite în campania din Balcani.

„Este adevărat că, în comparație cu puterea noastră (a germanilor, n.r.) globală, forțele folosite în Balcani nu erau mari, însă numărul tancurilor fost ridicat.

Majoritatea tancurilor pe care le-am folosit în ofensiva împotriva frontului rusesc din sudul Poloniei participaseră la ofensiva din Balcani și necesitau reparații capitale, iar echipajele aveau nevoie de odihnă. O bună parte dintre ele înaintaseră în sud până în Peloponez și trebuiseră să străbată și drumul înapoi”, avea să declare feldmareșalul von Kleist.

Totuși au existat generali germani care au considerat că forțele germane implicate în campania din Balcani erau neglijabile în contextul invaziei din Rusia. Acest argument se sprijină pe faptul că trupele germane implicate în Balcani erau alocate Grupului de Armate Sud. În momentul declanșării invaziei Uniunii Sovietice, acest grup a avut un rol secundar față de Grupul de Armate Centru care a depus efortul principal.

„Anul 1941 a fost, sub raport meteorologic, neobișnuit”

În afară de situația din Balcani, un alt factor care a fost luat în calcul de germani ținea de starea vremii. Conform generalului german Franz Halder, vremea nu a permis declanșarea invaziei mai devreme decât s-a petrecut ea, la 22 iunie 1941.

„Vremea a jucat un rol important în 1941. În Polonia, la Est de linia Bug-San, operațiunile terestre au fost limitate până în mai din cauza drumurilor mocirloase. Spre răsărit, în special în regiunile mlăștinoase Rokitno (Pripet) și Beresina, chiar și în condiții normale, deplasările sunt dificile.

Anul 1941 a fost sub raport meteorologic neobișnuit. Iarna durase mai mult. Chiar și la începutul lui iunie, Bugul inundase kilometri întregi pe ambele maluri.

Condiții similare se înregistrau și mai la nord. Generalul Manstein, care comanda pe atunci o mare unitate de tancuri de avangardă în Prusia răsăriteană, a spus că ploile au continuat să cadă până la începutul lui iunie. Dacă invazia ar fi fost lansată mai devreme, șansele de izbândă s-ar fi redus. Condițiile meteorologice din 1940 fuseseră favorabile invaziei din Vest, iar cele din 1941 nefavorabile invaziei din Est”, considera istoricul Liddell Hart.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Discursul istoric al lui Churchill, Hitler și invadarea Norvegiei

Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar mediocru şi i-a rezistat lui Hitler

Campioana Gretel Bergmann, refuzată de Hitler la Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin

Cum a trecut regina Maria peste poruncile ferme ale Regelui Carol I şi mai târziu a refuzat favorul lui Hitler