Ouăle de dinozaur vechi de 85 de milioane de ani ne ajută să înțelegem clima din Cretacic

În perioada Cretacicului, Pământul a trecut printr-o serie de transformări dramatice: activitate vulcanică intensă, evenimente de reducere a oxigenului în oceane și extincții în masă. Totuși, urmele lăsate în rocă, sub formă de fosile, continuă să le ofere oamenilor de știință indicii despre cum arăta clima din Cretacic în diferite regiuni.

Recent, o echipă de cercetători din China a analizat ouă de dinozaur descoperite în situl Qinglongshan, în bazinul Yunyang, din centrul țării. Este pentru prima dată când ouă de dinozaur sunt datate cu ajutorul metodei uraniu-plumb (U-Pb) aplicată pe carbonat.

• Cum a ajuns Rusia pe un curs de coliziune cu Japonia
• Drumul spre conflict: Serbia și anexarea Bosniei și Herțegovinei

Rezultatele au fost publicate în revista Frontiers in Earth Science.

„Am arătat că aceste ouă au fost depuse acum aproximativ 85 de milioane de ani, în Cretacicul târziu. Am reușit să stabilim primele constrângeri cronologice solide pentru aceste fosile, rezolvând o incertitudine de lungă durată privind vârsta lor”, a declarat dr. Bi Zhao, coordonator al studiului și cercetător la Institutul de Geostiințe din Hubei (China).

O nouă metodă de datare

Qinglongshan este prima rezervație națională de fosile de ouă de dinozaur din China, unde au fost identificate peste 3.000 de ouă fosilizate. Majoritatea s-au păstrat la locul depunerii, cu deformări minime, și se găsesc în roci variate, brecii, amestecuri de brecie și siltit sau gresii fine. Cele mai multe îi aparțin speciei Placoolithus tumiaolingensis, din familia Dendroolithidae, recunoscută prin coaja extrem de poroasă a ouălor.

Echipa a analizat un ou fosilizat umplut cu calcit, parte dintr-un grup de 28 de ouă încorporate într-o rocă de tip brecie cu siltit. Pentru datare, cercetătorii au folosit un micro-laser care a vaporizat mineralele de carbonat din coajă, transformându-le într-un aerosol. Acesta a fost analizat cu spectrometrul de masă pentru a număra atomii de uraniu și plumb. Cum uraniul se transformă în plumb într-un ritm constant, raportul dintre ele funcționează ca un ceas atomic pentru fosile, explică Phys.org.

Rezultatele arată că ouăle au fost depuse acum circa 85 de milioane de ani, cu o marjă de ±1,7 milioane de ani. Este prima datare directă și fiabilă pentru fosilele din Qinglongshan. Spre deosebire de metodele tradiționale, care se bazau pe rocile vulcanice sau pe straturile de cenușă din jur, această tehnică oferă precizie folosind doar fosilele în sine.

Cum arăta clima din Cretacic?

Descoperirea deschide perspective pentru construirea unor cronologii globale ale ouălor de dinozaur. Este esențial să înțelegem mai bine clima din Cretacic: cu câteva milioane de ani înainte, în epoca Turoniană, începuse o răcire globală, iar până la depunerea acestor ouă temperaturile scăzuseră semnificativ. Această tranziție de la o climă caldă la una mai rece a influențat diversitatea dinozaurilor și, probabil, frecvența cu care diferite specii depuneau ouă.

Structura poroasă a ouălor de Dendroolithidae ar putea reprezenta o adaptare evolutivă la schimbările climatice. Totuși, specia P. tumiaolingensis ar fi putut ajunge într-un „impas evolutiv”, nereușind să se adapteze suficient la noile condiții de mediu.

Deși studiul a analizat doar câteva fragmente de coajă, toate au confirmat vârste similare și au fost în acord cu rocile din jur. Echipa intenționează să extindă cercetarea la ouă din straturi geologice diferite pentru a construi o cronologie regională, dar și la ouă descoperite în bazine vecine, ceea ce ar putea oferi indicii despre migrațiile dinozaurilor.

„Rezultatele noastre au implicații importante pentru înțelegerea evoluției și dispariției dinozaurilor, precum și a schimbărilor de mediu din Cretacicul târziu. Astfel de descoperiri transformă fosilele în adevărate povești despre istoria Pământului”, a concluzionat Zhao.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost descoperit momentul în care peștii au făcut primii pași pe uscat

Noi reconstrucții 3D arată că sauropodele „dădeau din coadă” la fel ca un câine

Povestea statuetei lui Pazuzu, legenda care a inspirat cel mai teribil film de groază din istorie

„Tărâmul jaguarului alb”: O scrisoare veche de 327 de ani a dezvăluit un oraș mayaș antic pierdut