Home » Istorie » Ouăle de dinozaur vechi de 85 de milioane de ani ne ajută să înțelegem clima din Cretacic

Ouăle de dinozaur vechi de 85 de milioane de ani ne ajută să înțelegem clima din Cretacic

Ouăle de dinozaur vechi de 85 de milioane de ani ne ajută să înțelegem clima din Cretacic
Foto: Chen et al., Frontiers in Earth Science, 2025
Publicat: 12.09.2025

În perioada Cretacicului, Pământul a trecut printr-o serie de transformări dramatice: activitate vulcanică intensă, evenimente de reducere a oxigenului în oceane și extincții în masă. Totuși, urmele lăsate în rocă, sub formă de fosile, continuă să le ofere oamenilor de știință indicii despre cum arăta clima din Cretacic în diferite regiuni.

Recent, o echipă de cercetători din China a analizat ouă de dinozaur descoperite în situl Qinglongshan, în bazinul Yunyang, din centrul țării. Este pentru prima dată când ouă de dinozaur sunt datate cu ajutorul metodei uraniu-plumb (U-Pb) aplicată pe carbonat.

Rezultatele au fost publicate în revista Frontiers in Earth Science.

„Am arătat că aceste ouă au fost depuse acum aproximativ 85 de milioane de ani, în Cretacicul târziu. Am reușit să stabilim primele constrângeri cronologice solide pentru aceste fosile, rezolvând o incertitudine de lungă durată privind vârsta lor”, a declarat dr. Bi Zhao, coordonator al studiului și cercetător la Institutul de Geostiințe din Hubei (China).

O nouă metodă de datare

Qinglongshan este prima rezervație națională de fosile de ouă de dinozaur din China, unde au fost identificate peste 3.000 de ouă fosilizate. Majoritatea s-au păstrat la locul depunerii, cu deformări minime, și se găsesc în roci variate, brecii, amestecuri de brecie și siltit sau gresii fine. Cele mai multe îi aparțin speciei Placoolithus tumiaolingensis, din familia Dendroolithidae, recunoscută prin coaja extrem de poroasă a ouălor.

Echipa a analizat un ou fosilizat umplut cu calcit, parte dintr-un grup de 28 de ouă încorporate într-o rocă de tip brecie cu siltit. Pentru datare, cercetătorii au folosit un micro-laser care a vaporizat mineralele de carbonat din coajă, transformându-le într-un aerosol. Acesta a fost analizat cu spectrometrul de masă pentru a număra atomii de uraniu și plumb. Cum uraniul se transformă în plumb într-un ritm constant, raportul dintre ele funcționează ca un ceas atomic pentru fosile, explică Phys.org.

Rezultatele arată că ouăle au fost depuse acum circa 85 de milioane de ani, cu o marjă de ±1,7 milioane de ani. Este prima datare directă și fiabilă pentru fosilele din Qinglongshan. Spre deosebire de metodele tradiționale, care se bazau pe rocile vulcanice sau pe straturile de cenușă din jur, această tehnică oferă precizie folosind doar fosilele în sine.

Cum arăta clima din Cretacic?

Descoperirea deschide perspective pentru construirea unor cronologii globale ale ouălor de dinozaur. Este esențial să înțelegem mai bine clima din Cretacic: cu câteva milioane de ani înainte, în epoca Turoniană, începuse o răcire globală, iar până la depunerea acestor ouă temperaturile scăzuseră semnificativ. Această tranziție de la o climă caldă la una mai rece a influențat diversitatea dinozaurilor și, probabil, frecvența cu care diferite specii depuneau ouă.

Structura poroasă a ouălor de Dendroolithidae ar putea reprezenta o adaptare evolutivă la schimbările climatice. Totuși, specia P. tumiaolingensis ar fi putut ajunge într-un „impas evolutiv”, nereușind să se adapteze suficient la noile condiții de mediu.

Deși studiul a analizat doar câteva fragmente de coajă, toate au confirmat vârste similare și au fost în acord cu rocile din jur. Echipa intenționează să extindă cercetarea la ouă din straturi geologice diferite pentru a construi o cronologie regională, dar și la ouă descoperite în bazine vecine, ceea ce ar putea oferi indicii despre migrațiile dinozaurilor.

„Rezultatele noastre au implicații importante pentru înțelegerea evoluției și dispariției dinozaurilor, precum și a schimbărilor de mediu din Cretacicul târziu. Astfel de descoperiri transformă fosilele în adevărate povești despre istoria Pământului”, a concluzionat Zhao.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost descoperit momentul în care peștii au făcut primii pași pe uscat

Noi reconstrucții 3D arată că sauropodele „dădeau din coadă” la fel ca un câine

Povestea statuetei lui Pazuzu, legenda care a inspirat cel mai teribil film de groază din istorie

„Tărâmul jaguarului alb”: O scrisoare veche de 327 de ani a dezvăluit un oraș mayaș antic pierdut

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce dezvăluie două figurine din fildeș, vechi de 40.000 de ani, despre arta din Era Glaciară?
Ce dezvăluie două figurine din fildeș, vechi de 40.000 de ani, despre arta din Era Glaciară?
Miezul Pământului ar putea ascunde o formă neobișnuită de hidrogen
Miezul Pământului ar putea ascunde o formă neobișnuită de hidrogen
Cum să faci pe oricine să vrea să fie prieten cu tine?
Cum să faci pe oricine să vrea să fie prieten cu tine?
Creierul nu este întotdeauna pregătit să creeze amintiri, descoperă oamenii de știință
Creierul nu este întotdeauna pregătit să creeze amintiri, descoperă oamenii de știință
De ce ne face cântatul să ne simțim atât de bine? Iată beneficiile sale surprinzătoare pentru sănătate
De ce ne face cântatul să ne simțim atât de bine? Iată beneficiile sale surprinzătoare pentru sănătate
Test de cultură generală. Ce sunt baloanele meteorologice?
Test de cultură generală. Ce sunt baloanele meteorologice?
Roverul Curiosity a găsit o „mare de poligoane” pe Marte
Roverul Curiosity a găsit o „mare de poligoane” pe Marte
O stea care orbitează gaura neagră a Căii Lactee cu 8% din viteza luminii îi uimește pe astronomi
O stea care orbitează gaura neagră a Căii Lactee cu 8% din viteza luminii îi uimește pe astronomi
O rachetă SpaceX se va prăbuși pe Lună, iar oamenii de știință nu sunt siguri la ce să se aștepte
O rachetă SpaceX se va prăbuși pe Lună, iar oamenii de știință nu sunt siguri la ce să se aștepte
Primul asteroid cu trei capete descoperit în Sistemul Solar are și o mică lună
Primul asteroid cu trei capete descoperit în Sistemul Solar are și o mică lună
Inegalitatea prezice urmările unei pandemii mai bine decât pregătirea tehnică, arată un studiu
Inegalitatea prezice urmările unei pandemii mai bine decât pregătirea tehnică, arată un studiu
Ce se întâmplă când respiri adânc? Tehnica ar putea avea un alt efect decât cel la care te aștepți!
Ce se întâmplă când respiri adânc? Tehnica ar putea avea un alt efect decât cel la care te aștepți!
Cercetătorii au „deblocat” magnetismul „ascuns” într-un material ultrasubțire pentru a crea memorii mai rapide
Cercetătorii au „deblocat” magnetismul „ascuns” într-un material ultrasubțire pentru a crea memorii mai rapide
Visele consumă mai multă energie decât credeam. Ce este paradoxul somnului REM?
Visele consumă mai multă energie decât credeam. Ce este paradoxul somnului REM?
Două stele în jurul cărora ar exista sfere Dyson au fost analizate cu Telescopul Spațial James Webb
Două stele în jurul cărora ar exista sfere Dyson au fost analizate cu Telescopul Spațial James Webb
Un tânăr a devenit viral după ce a început să curețe voluntar graffiti-urile de pe clădirile istorice din Roma
Un tânăr a devenit viral după ce a început să curețe voluntar graffiti-urile de pe clădirile istorice din Roma
De ce este bine să limităm consumul de zahăr înainte de vârsta de 2 ani?
De ce este bine să limităm consumul de zahăr înainte de vârsta de 2 ani?
Căldură intensă în România în următoarele zile: care vor fi județele cele mai afectate?
Căldură intensă în România în următoarele zile: care vor fi județele cele mai afectate?