Home » Cultură » Catedrala Notre-Dame din Paris și-ar fi pierdut sunetul emblematic după restaurare

Catedrala Notre-Dame din Paris și-ar fi pierdut sunetul emblematic după restaurare

Sursa foto: Shutterstock

Publicat: 18.03.2025

Vizitatorii și artiștii care pătrund în celebra catedrală gotică Notre-Dame vor observa, probabil, unele diferențe subtile în modul în care sunetul se propagă.

Catedrala Notre-Dame din Paris a fost martora unor momente-cheie ale istoriei, iar arhitectura sa gotică impunătoare veghează asupra unei insule situate în mijlocul râului Sena încă din secolul al XII-lea. De-a lungul decadelor, aceasta a fost martora războaielor și revoluțiilor, dar a jucat și un rol fundamental în conturarea muzicii pe care o ascultăm astăzi.

Pentru o perioadă scurtă, Catedrala Notre-Dame a fost centrul unei revoluții care a schimbat pentru totdeauna istoria muzicii și a pus bazele multora dintre melodiile care ajung astăzi pe radiouri și playlisturi. Până la mijlocul secolului al XII-lea, muzica dominantă în Europa Medievală era cunoscută sub numele de „chantul gregorian” sau „plainsong”, un stil în care textele sacre erau cântate fie de o singură voce, fie de un cor în unison – un concept cunoscut sub numele de monofonie, potrivit BBC.

Câ a costat reconstrucția Catedralei Notre-Dame?

Totuși, în fața navei impozante a Catedralei Notre-Dame, cu bolțile sale arcuite și coloanele sale masive, un grup de compozitori a încercat ceva radical diferit pentru a profita de modul în care sunetul răsuna în interiorul acesteia. Ei au introdus linii melodice multiple care se desfășurau simultan, creând aranjamente polifonice elaborate, cunoscute sub numele de „motete”. Aceasta a fost nașterea primelor forme ale unei texturi muzicale care este acum întâlnită în diverse genuri muzicale moderne, de la jazz la pop și hip-hop.

Brian Katz a studiat timp de peste un deceniu acustica Catedralei Notre-Dame, instalând microfoane și luând măsurători pentru a reconstrui cum ar fi sunat muzica, cântatul și predicile în interiorul catedralei de-a lungul diferitelor perioade ale evoluției sale.

Catedrala a fost redeschisă recent, pentru prima dată după incendiul devastator din aprilie 2019, care a distrus acoperișul, turnul și o mare parte din interiorul său. Reconstrucția, care a costat aproximativ 700 de milioane de euro, a adus clădirea înapoi la forma sa originală.

Dar Katz este de părere că ceva s-ar putea fi schimbat – modul în care sună.

„Este greu de spus exact ce s-a schimbat, dar ne așteptăm ca acum să fie mai reverberantă”, spune Katz.

El a vizitat Catedrala Notre-Dame de mai multe ori de când aceasta a fost redeschisă oficial pe 7 decembrie 2024. Experiența a fost, conform spuselor sale, „incredibil de emoționantă”. Însă, pe măsură ce s-a așezat în diferite părți ale catedralei, Katz nu a putut să nu aibă senzația că sună diferit.

Adaptarea la noul sunet necesită timp

Sistemul de sunet nou și curățarea temeinică a celor 8.000 de țevi ale orgii, efectuate în cadrul lucrărilor de restaurare, au contribuit cu siguranță la acest fenomen, dar el consideră că și modul în care sunetul interacționează cu structura clădirii însăși este subtil diferit.

„Organistul a declarat deja că va fi nevoie de ceva timp pentru a se adapta la schimbările subtile ale acusticii restaurate și ale orgii. Acest lucru este foarte tipic, de exemplu, pentru o nouă sală de concerte, în care orchestra rezidentă – și publicul – au nevoie de câteva luni pentru a se acomoda cu noile condiții. Spațiul este ca un instrument, iar unul trebuie să se familiarizeze cu el pentru a obține cel mai bun sunet posibil” adaugă el.

Katz și grupul său de cercetători de la Universitatea Sorbona au lucrat alături de arhitecții și constructorii responsabili cu restaurarea Catedralei Notre-Dame după incendiu. Ei au fost foarte atenți să nu piardă unicitatea acusticii acesteia pe măsură ce clădirea a fost reconstruită.