Noi dovezi arată cine a mutat pietrele de la Stonehenge

Cine a mutat pietrele de la Stonehenge? Cercetări recente realizate de Universitatea Curtin (Australia) oferă cele mai solide dovezi științifice de până acum că oamenii, nu ghețarii, au transportat celebrele „pietre albastre” de la Stonehenge până la situl preistoric din sudul Angliei.

Cine a mutat pietrele de la Stonehenge? Rezultatele contestă o dezbatere arheologică veche de zeci de ani privind modul în care blocuri masive de piatră, inclusiv Piatra Altarului, au ajuns pe Câmpia Salisbury. Pentru mult timp, una dintre ipoteze a fost că ghețarii din Epoca de Gheață ar fi transportat rocile din Țara Galilor sau Scoția.

• Vidul legislativ, exploatat cu succes, a dus la Mica Unire a lui Cuza
• Umbra Germaniei asupra Constantinopolului: O misiune care a tulburat echilibrul european

Noul studiu întărește însă ideea că oamenii neolitici au mutat în mod deliberat aceste pietre pe distanțe uriașe, folosind metode primitive de transport. Cercetătorii de la Curtin au folosit tehnici avansate de „amprentare” minerală pentru a analiza granule microscopice păstrate în sedimentele râurilor din apropierea Stonehenge. Aceste particule păstrează informații despre modul în care rocile și sedimentele s-au deplasat pe teritoriul Marii Britanii de-a lungul a milioane de ani.

Cercetătorii au confirmat ce se știe despre cine a mutat pietrele de la Stonehenge

Cu ajutorul echipamentelor de ultimă generație de la John de Laeter Centre al universității, echipa a analizat peste 500 de cristale de zircon, unul dintre cele mai rezistente minerale de pe Pământ. Aceste cristale funcționează ca niște capsule ale timpului geologic, conservând date despre vârsta și originea lor.

Autorul principal al studiului, dr. Anthony Clarke, de la Școala de Științe ale Pământului și Planetare a Universității Curtin, a explicat că rezultatele nu indică nicio urmă de transport glaciar până în zona Stonehenge.

„Dacă ghețarii ar fi transportat roci din Scoția sau Țara Galilor până la Stonehenge, ar fi lăsat o semnătură minerală clară pe Câmpia Salisbury. Aceste roci s-ar fi erodat în timp, eliberând granule minuscule pe care le-am fi putut data pentru a le afla vârsta și originea”, a declarat Clarke.

Echipa a căutat aceste semnale minerale în nisipurile râurilor din apropierea sitului, dar nu le-a găsit. „Am analizat nisipurile râurilor din zona Stonehenge pentru a identifica granule pe care ghețarii le-ar fi putut aduce și nu am găsit nimic. Acest lucru face mult mai plauzibilă explicația alternativă, conform căreia oamenii au mutat pietrele”, spun oamenii de știință.

Oamenii sunt cei care au transportat megaliții de la Stonehenge! Dar cum?

Dr. Clarke a precizat că metoda exactă de transport rămâne necunoscută. „Unii cred că pietrele ar fi putut fi transportate pe apă din Scoția sau Țara Galilor, alții că au fost mutate pe uscat cu ajutorul buștenilor, dar probabil nu vom ști niciodată sigur. Ce știm însă este că gheața aproape sigur nu le-a mutat”, declară acesta.

Coautorul studiului, profesorul Chris Kirkland, a subliniat că cercetarea demonstrează puterea instrumentelor geochimice moderne de a rezolva controverse vechi de peste un secol. „Stonehenge continuă să ne surprindă. Analizând minerale mai mici decât un grăunte de nisip, am reușit să testăm teorii care au persistat mai bine de o sută de ani”, a spus el.

El a adăugat că Stonehenge a fost probabil folosit în mai multe scopuri. „Sunt atât de multe întrebări legate de acest monument celebru, de exemplu, de ce a fost construit inițial. Probabil a avut funcții diverse, precum calendar, templu antic sau loc de ospăț”, spune Kirkland.

Concluziile completează un studiu coordonat de Curtin în 2024, care a stabilit că Piatra Altarului, de șase tone, provine din Scoția, întărind ideea că constructorii neolitici au ales și transportat intenționat pietrele de la Stonehenge pe distanțe extreme, scrie Interesting Engineering.

Studiul a fost publicat în revista Communications Earth and Environment.

Vă recomandăm să citiți și:

Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic

Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?

Vieți marcate de lepră: conducători, poeți și un gest rar de devoțiune

Cine a fost Cleopatra dincolo de mitul seducției? O regină cultivată, o jucătoare politică redutabilă și o figură istorică mult mai complexă decât legenda