Cel mai vechi ADN egiptean dezvăluie secretele unui olar de elită din epoca piramidelor

Pentru prima dată, oamenii de știință au reușit să secvențieze cel mai vechi ADN egiptean, al unui individ care a trăit acum 4.800 de ani, chiar în perioada în care se construiau primele piramide.

Cel mai vechi ADN egiptean îi aparține unui bărbat în vârstă, cel mai probabil membru al unei clase sociale înalte. Pe baza trăsăturilor genetice, acesta ar fi avut păr șaten, ochi căprui și piele închisă la culoare.

• Vacanțe regale, de la Balmoral la Sinaia. Unde își petreceau verile regii și reginele Europei?
• Descoperiri arheologice „excepționale” și „unice pentru România”, anunțate de Muzeul Național de Istorie

Aproximativ 80% din genomul său are origini nord-africane, iar restul de 20% este legat de populații din Asia de Vest. Acest amestec sugerează că vechii egipteni trăiau într-un adevărat amestec cultural, fiind influențați de migrații și de rutele comerciale care legau Egiptul de alte regiuni din Africa și de Mesopotamia, zona care astăzi include părți din Irak, Turcia și Iran.

Ce spune cel mai vechi ADN egiptean despre cel căruia i-a aparținut?

Până acum, dovezile arheologice indicau existența unor legături comerciale și culturale cu Semiluna Fertilă, prin schimburi de plante și animale domesticite, sisteme de scriere și tehnologii precum roata olarului.

Totuși, conservarea ADN-ului uman în clima caldă și uscată a Egiptului este extrem de dificilă. Această descoperire marchează cel mai vechi ADN recuperat vreodată din Egiptul antic și oferă, spun cercetătorii, „dovezi directe ale unei ascendențe genetice” din Mesopotamia.

„Egiptul antic este un loc cu o istorie scrisă și o arheologie extraordinară, dar păstrarea dificilă a ADN-ului a făcut imposibilă, până acum, obținerea unui profil genomic complet pentru comparație”, a declarat geneticianul Pontus Skoglund, fondatorul primului laborator britanic de ADN antic de înaltă capacitate, la Institutul Francis Crick.

„Bazându-ne pe cercetări anterioare, noile tehnici genetice ne-au permis să depășim aceste obstacole tehnice și să excludem contaminarea, obținând astfel primele dovezi genetice ale potențialelor mișcări de populație în Egiptul timpuriu”, spune cercetătorul.

Rămășițele bărbatului au fost descoperite într-o necropolă din orașul antic Nuwayrat, situat la 265 km sud de Cairo. Acesta a fost înmormântat într-un vas ceramic mare, într-un mormânt săpat în stâncă, și a murit între anii 2855 și 2570 î.Hr. Avea aproximativ 160 cm înălțime și, judecând după dinții puternic uzați și artrita severă, se estimează că avea între 44 și 64 de ani, o vârstă înaintată pentru acea perioadă.

O înmormântare neobișnuită

Tipul de înmormântare sugerează un statut social ridicat, dar corpul lui arată semne de muncă fizică intensă.

„Oasele șezutului sunt lărgite, brațele indică mișcări repetitive, iar artrita este pronunțată în piciorul drept. Aceste indicii, deși indirecte, pot sugera activitatea de olar, inclusiv folosirea roții olarului”, afirmă bioarheologul Joel Irish, de la Liverpool John Moores University (Anglia).

„Totuși, o astfel de înmormântare nu este obișnuită pentru un olar, care în mod normal nu ar fi beneficiat de un tratament atât de onorant. Poate că era deosebit de priceput sau de succes și a reușit astfel să urce pe scara socială”, continuă cercetătorul.

Analizând izotopii dintr-un molar, cercetătorii au descoperit că individul s-a născut și a crescut în climatul cald și uscat al Văii Nilului, hrănindu-se cu carne și plante cultivate, precum grâu și orz, o dietă obișnuită pentru egiptenii antici.

„Viața acestui individ a fost una extraordinară. A trăit și a murit într-o perioadă de mari schimbări în Egiptul antic, iar scheletul său a fost descoperit în 1902 și donat către World Museum Liverpool. Acolo, le-a supraviețuit bombardamentelor din timpul Blitzului, care au distrus mare parte din colecția umană a muzeului. Iar acum, am reușit să spunem o parte din povestea acestui om”, a declarat arheogeneticianul Linus Girdland Flink, de la Universitatea din Aberdeen (Scoția).

Deși povestea unui singur individ nu poate dezvălui totul despre Egiptul antic, această descoperire este un început promițător.

Cercetătorii speră ca tehnica lor să permită, în viitor, o „înțelegere mai detaliată și mai nuanțată a civilizației egiptene și a locuitorilor săi”.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Neanderthalienii au suferit un colaps catastrofal în urmă cu 110.000 de ani

O nouă analiză confirmă vârsta celor mai vechi urme umane din America de Nord

Un sit funerar viking spectaculos a fost descoperit în Danemarca

Un mare explorator ar fi putut avea sclavi. Abolirea sclaviei în SUA s-a întâmplat cu mai puţin timp în urmă decât te-ai aştepta