Carnea bazată pe fungi ar putea salva pădurile planetei

„Sistemul alimentar este la baza unei treimi din emisiile globale de gaze cu efect de seră, producția de carne de rumegătoare fiind cea mai mare sursă de astfel de gaze”, spune Florian Humpenöder, cercetător la PIK. Va putea carnea bazată pe fungi să producă o schimbare?

Din ce în ce mai multe păduri care stochează mult carbon sunt defrișate și transformate în pășuni sau surse de hrana pentru creșterea animalelor. Potrivit Eurek Alert, o parte a soluției ar putea fi biotehnologia existentă: biomasă nutritivă bogată în proteine, cu textură asemănătoare cărnii, produsă prin fermentație din microbi precum ciupercile, ceea ce oamenii de știință numesc „proteine microbiene”.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

„Pe viitor, înlocuirea cărnii de rumegătoare cu carnea bazată pe fungi ar putea reduce considerabil amprenta de gaze cu efect de seră a sistemului alimentar. Vestea bună este că oamenii nu trebuie să se teamă că vor mânca numai verdeață în viitor. Ei pot continua să mănânce burgeri și altele asemenea, doar că acele chifteluțe de burgeri vor fi produse într-un mod diferit”, spune Humpenöder.

Burgeri sustenabili prin înlocuirea cărnii roșii tocate cu carnea bazată pe fungi

Echipa de cercetători din Germania și Suedia a inclus proteine microbiene într-un model de simulare computerizat pentru a detecta efectele asupra mediului în contextul întregului sistem alimentar și agricol, spre deosebire de studiile anterioare la nivelul produselor individuale.

Scenariile lor de perspectivă se desfășoară până în 2050 și țin cont de creșterea viitoare a populației, cererea de alimente, modelele alimentare, precum și de dinamica utilizării terenurilor și agriculturii. Deoarece consumul de carne va continua probabil să crească în viitor, din ce în ce mai multe păduri și vegetație naturală pot fi sortite dispariției și transformării în pășuni și terenuri arabile.

„Am descoperit că dacă am înlocui 20% din carnea de rumegătoare pe cap de locuitor până în 2050, defrișările anuale și emisiile de CO2 din schimbarea utilizării terenurilor s-ar reduce la jumătate în comparație cu un scenariu normal. Numărul redus de bovine nu numai că reduce presiunea asupra pământului, ci și emisiile de metan ale acestora și emisiile de protoxid de azot din hrana fertilizată sau gestionarea gunoiului de grajd”, spune Humpenöder.

„Așadar, înlocuirea cărnii roșii tocate cu proteine microbiene ar fi un început bun pentru reducerea efectelor negative ale producției actuale de carne de vită”, continuă el.

Proteina microbiană poate fi decuplată de producția agricolă

„Există 3 grupuri de analogi de carne”, explică Isabelle Weindl, coautor și cercetător la PIK.

„Există carne pe bază de plante, cum ar fi chiftelele de burger din soia și carne din celule animale crescute într-un vas Petri, cunoscută și sub numele de carne de cultură, care în prezent este foarte scumpă, dar a atras mult atenția recent”, spune dr. Weindl.

„Și mai există carnea din proteine microbiene derivate din fermentație, pe care o considerăm cea mai interesantă. Este disponibilă deja într-o mare varietate în supermarketuri, de exemplu în Marea Britanie sau în Elveția, și, important, poate fi decuplată în mare măsură de producția agricolă”, continuă cercetătoarea.

„Rezultatele noastre arată că, chiar și luând în considerare zahărul ca materie primă, proteinele microbiene necesită mult mai puțin teren agricol în comparație cu carnea de rumegătoare pentru aceeași aprovizionare cu proteine”, a spus Weindl.

Carnea bazată pe fungi este produsă în culturi specifice, la fel ca berea sau pâinea. Microbii trăiesc cu zahăr și o temperatură constantă și dau un produs foarte bogat în proteine, care poate avea același gust, aspect și poate fi la fel de hrănitor precum carnea roșie.

Bazat pe o metodă de fermentare veche de secole, aceasta a fost dezvoltată în anii 1980. Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a aprobat în 2002 carnea proteică microbiană (micoproteină) ca fiind sigură.

Biotehnologia verde trebuie alimentată de energie verde

„Biotehnologia oferă un set de instrumente promițător pentru o serie de provocări legate de terenuri, de la conservarea ecosistemelor până la îmbunătățirea securității alimentare”, spune coautorul Alexander Popp, liderul grupului de gestionare a utilizării terenurilor la PIK.

„Alternativele la proteinele animale, inclusiv înlocuitorii pentru produsele lactate, pot îmbunătăți masiv bunăstarea animalelor, pot economisi apă și pot preveni presiunea din ecosistemele bogate în carbon și biodiversitate”, spune Popp.

Cu toate acestea, există întrebări majore legate de trecerea a din ce în ce mai multă producție de la animale la rezervoare de fermentație, iar cea mai importantă este legată de furnizarea de energie pentru procesul de producție.

„O transformare la scară largă către alimente biotehnologice necesită o decarbonizare la scară largă a generării de electricitate, astfel încât potențialul de protecție a climei să poată fi dezvoltat pe deplin. Cu toate acestea, dacă facem acest lucru corect, carnea bazată pe fungi îi poate ajuta pe iubitorii de carne să accepte schimbarea. Chiar poate face diferența”, adaugă Popp.

Studiul a fost publicat în Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Apă potabilă din apa mării, dintr-o simplă apăsare de buton

Dieta longevității. Ce alimente trebuie să consumi dacă vrei să trăiești cât mai mult posibil?

Multe dintre suplimentele alimentare conțin substanțe nedeclarate. Care sunt pericolele?

O ciocolată mai dulce și mai aromată. Ce presupune noua metodă de prelucrare a boabelor de cacao?