Cum au construit romanii drumuri atât de drepte?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cum au construit romanii drumuri atât de drepte? Inginerii romani din Antichitate au construit o rețea vastă de drumuri care se întindea pe tot teritoriul Europei, Africii de Nord și unor părți din Orientul Mijlociu. Acest sistem rutier complex a fost esențial pentru transportul și comerțul din Imperiul Roman, iar multe dintre aceste drumuri au devenit celebre pentru traseele lor extrem de drepte, deși nu toate aveau această caracteristică.

Cum au construit romanii drumuri atât de drepte? De exemplu, Via Appia, care lega Roma de portul Brundisium din sudul Italiei, avea peste 500 de kilometri, iar porțiuni semnificative ale sale erau perfect drepte.

• Istoria unei invenții apărute din greșeală. Cum s-a născut cafeaua decofeinizată?
• Alexandru cel Bun, domnitorul român care a avut patru soţii, dintre care una îi era mătuşă

Un alt drum roman, Stane Street, din sudul Angliei, a fost construit pentru a lega Londra de Chichester, iar mare parte din traseul său de aproximativ 92 de kilometri este drept. În Orientul Mijlociu existau, de asemenea, drumuri romane drepte, inclusiv o arteră costieră care mergea de la Antiohia, Turcia, până în zona actualei Gaza.

Cercetătorii au aflat cum au construit romanii drumuri atât de drepte

Un proiect recent de cartografiere a reușit să identifice aproximativ 300.000 de kilometri de drumuri romane, iar multe altele ar putea rămâne încă nedescoperite. Întrebarea este cum reușeau romanii să evite întoarcerile inutile și să traseze drumuri atât de drepte.

Răspunsul pare să fie legat de instrumentele de topografie pe care le foloseau. Cercetătorii menționează trei dispozitive esențiale: dioptra, groma și chorobatul. Dioptra, cunoscută din textele antice, dar niciodată descoperită arheologic, avea mai multe variante de construcție, dar includea de obicei un suport și un tub de privit care permitea alinierea precisă a punctelor la distanță.

Chorobatul era folosit pentru măsurarea planurilor orizontale. Avea aproximativ șase metri lungime și arăta ca o masă de lemn pe picioare, prevăzută cu greutăți care indicau nivelul. Deși nu s-a păstrat niciun exemplar, textele antice sugerează că funcționa ca un instrument de nivelare pentru stabilirea diferențelor de înălțime și a punctelor de construcție.

Cel mai important instrument era însă groma, folosită de topografii romani pentru trasarea liniilor drepte și a unghiurilor drepte. Aceasta consta dintr-un stâlp vertical cu o cruce în formă de X în partea superioară, de la capetele căreia atârnau greutăți. Prin alinierea acestor greutăți, mai mulți topografi puteau stabili direcția corectă a unui drum pe distanțe mari.

Nu a existat o metodă standard

Totuși, specialiștii subliniază că nu a existat o singură metodă standard în întreg Imperiul Roman. Practicile variau în funcție de regiune, perioadă și chiar în funcție de echipele de muncitori implicate. La construirea drumurilor participau soldați, sclavi, prizonieri și localnici obligați la muncă, iar în unele cazuri erau angajați și meșteșugari plătiți pentru lucrări mai complexe, precum podurile.

Deși drumurile romane sunt adesea asociate cu trasee perfect drepte, realitatea este mai nuanțată. Romanii preferau aliniamentele drepte acolo unde terenul permitea, mai ales în zonele de câmpie, dar în regiunile muntoase sau dificile traseele se adaptau reliefului, notează Live Science.

Cercetătorii cred că drumurile romane sunt, în general, mai puțin drepte decât drumurile moderne, care sunt proiectate pentru vehicule motorizate ce necesită curbe mai line la viteze mari.

Vă recomandăm să citiți și:

Unde practicau neanderthalienii stomatologia acum 60.000 de ani?

Cine sunt, de fapt, japonezii? O descoperire genetică majoră rescrie istoria

Arheologii au găsit molecule organice în fosile de dinozaur

Test de cultură generală. Ce este „Gura Adevărului”?