Iată cum au creat „grădinile gamma” din anii 1950 grepfrutul de astăzi!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cum au creat „grădinile gamma” din anii 1950 grepfrutul de astăzi? Grepfrutul cu pulpă roșie este un fruct obișnuit în supermarketuri și este chiar foarte popular. Mai dulce decât varietățile galbene, acesta a fost promovat intens de-a lungul deceniilor, inclusiv în dietele la modă din anii 1970 și 1980. Puțini știu însă că povestea sa este strâns legată de cercetările asupra radioactivității.

Iată cum au creat „grădinile gamma” din anii 1950 grepfrutul de astăzi! Grepfrutul este, de fapt, un hibrid apărut accidental între portocala dulce și pomelo. Primul exemplar a crescut în Barbados în secolul al XVIII-lea, iar coloniștii britanici l-au numit inițial „fructul interzis”. Chiar și George Washington l-a gustat în timpul unei vizite pe insulă. Abia în 1906 a fost descoperit primul grepfrut cu pulpă roz, rezultat al unei mutații naturale, iar cultivatorii au început să îl înmulțească datorită aspectului său atrăgător.

Varietățile moderne cu pulpă roșie intensă, precum Rio Red, au apărut însă printr-o metodă neobișnuită: iradierea plantelor. Fructele pe care le consumăm astăzi nu sunt radioactive, ci provin din plante ale căror gene au fost modificate prin expunere controlată la radiații, explică PopularScience.

Cum au creat „grădinile gamma” din anii 1950 grepfrutul de astăzi? O poveste începută cu multe decenii în urmă

Ideea își are originile în descoperirea razelor X de către Wilhelm Röntgen, în 1896, și a radioactivității de către Marie și Pierre Curie, doi ani mai târziu. La începutul secolului XX, radiul era considerat aproape miraculos și era folosit în produse de consum și chiar în medicină. Entuziasmul s-a transformat însă în tragedie, după ce s-a demonstrat că expunerea la radiații provoacă boli grave și cancer. Celebrele „fete ale radiului”, care vopseau cadranele ceasurilor cu vopsea radioactivă, au suferit afecțiuni cumplite, iar însăși Marie Curie a murit din cauza efectelor radiațiilor.

După cel de-Al Doilea Război Mondial și bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki, imaginea energiei nucleare s-a deteriorat profund. În anii 1950, Statele Unite au lansat programul „Atoms for Peace”, menit să promoveze utilizări pașnice ale energiei nucleare. Printre proiectele finanțate s-au numărat și așa-numitele „grădini gamma”, centre de cercetare în care plantele erau expuse controlat la radiații.

În aceste grădini, sursa radioactivă era amplasată în centrul unui teren circular, iar plantele erau cultivate la distanțe diferite. Cele aflate foarte aproape mureau sau dezvoltau malformații, însă exemplarele expuse la doze mai mici puteau suferi mutații genetice benefice, care erau apoi selectate și cultivate.

Mutații benefice

Unul dintre cele mai cunoscute rezultate a fost grepfrutul Rio Red, creat în 1984 la Texas A&M University. Acesta avea o pulpă roșie intensă, producea mai multe fructe și era mai rezistent decât alte soiuri. Astăzi, aproximativ 75% din grepfrutul cultivat în Texas îi aparține acestei varietăți.

Cercetările din „grădinile gamma” au contribuit și la obținerea altor plante valoroase, inclusiv a unor soiuri de mentă rezistente la boli, a orezului Calrose și a orzului Golden Promise, încă folosit la producerea unor sortimente de whisky scoțian.

Deși această metodă este folosită mult mai rar în prezent, principiul rămâne același: radiațiile accelerează apariția mutațiilor genetice care s-ar produce în mod natural pe parcursul a mii sau chiar milioane de ani. Povestea grepfrutului roșu demonstrează astfel că una dintre cele mai apreciate varietăți de citrice își datorează existența unor cercetări inspirate de unul dintre cele mai controversate fenomene din istoria științei.

Vă recomandăm să citiți și:

Vaccinul dezvoltat de acest medic a salvat milioane de vieţi

Rolul României în Al Doilea Război Mondial. Cum am pierdut Basarabia şi Bucovina

Zilele prăbușirii: Destrămarea României în cronica regelui Carol al II-lea

Între ocupația germană și haosul rusesc: „România părea să fie pe moarte lângă uriașa Rusie”