Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » Cum reuşesc oamenii să gândească?

Cum reuşesc oamenii să gândească?

Cum reuşesc oamenii să gândească?
Publicat: 17.11.2018
Cercetătorii din cadrul Institului Max Planck şi cei ai Institutului Kavli din Norvegia oferă o nouă propunere privind modul în care oamenii gândesc, acest lucru ar fi asociat sistemului de navigare al creierului.

Atunci când navigăm într-un mediu se activeză două tipuri de celule din creier, cele gliale aflate în cortexul coroidian şi celule de locaţie din hipocampus. Conform Science Daily, acestea formează un circuit ce permite orientarea şi navigarea în spaţiu.

Specialiştii sugerează că sistemul nostru intern de navigaţie are o importanţă mult mai mare. Ei au propus că sistemul are rol şi în „gândire”, fapt ce ar putea explica modalitatea în care cunoştinţele sunt organizate într-o structură spaţială. „Credem că informaţiile privind mediul din jur sunt stocate în creier prin intermediul unor spaţii cognitive. Acestea nu conţin doar date geografice, ci şi informaţii despre obiecte, relaţii şi experienţe”, a explicat Christian Doeller, principalul autor al lucrării.

Termenul de „spaţii cognitive” face referire la hărţi mentale în care noi ne aranjăm experienţele. Toate experienţele pe care le trăim conţin caracteristici fizice, fie că e vorba de un obiect sau o persoană, aşadar pot fi aranjate de-a lungul diferitelor dimensiuni”, a declarat Doeller. „Ne putem gândi la familia noastră în funcţie de înălţimea, umorul sau veniturile lor”, adaugă el.

În cadrul noii propuneri, echipa a combinat caracteristici individuale pentru a forma o teorie a gândirii. Teoria are la bază studiul laureatului premiului Nobel pentru Medicină din 2014, privind descoperirea celulelor „glia”. Activitatea celulelor „glia” din creierul oamenilor poate fi observată cel mai bine în timpul navigării prin spaţiu. De asemenea, aceleaşi celule se activează şi în momentul învăţării noilor concepte, după cum era prezentat într-un studiu din 2016. În cadrul acelui studiu, voluntarii au fost rugaţi să asocieze imagini cu păsări diferite prin lungimea gâtului sau a picioarelor, cu diferite simboluri, precum copaci sau clopote. Pasărea cu gât lung şi picioare scurte a fost asociată cu un arbore, în timp ce pasărea cu gât scurt şi picioare lungi a fost asociată cu un clopot.

Astfel specialiştii au demonstrat că anumite trăsături ale corpului pot fi reprezentate printr-un simbol. În timpul testului, specialiştii au detectat activitatea cortexului coroidian, la fel ca în timpul navigării.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Din secretele creierului uman – cele două mecanisme care ne controlează viaţa

Corpul – materia gandirii

„Folosim doar 10% din creier” şi alte mituri despre mintea umană

Limitele creierului nostru nu ne permit sa intelegem tainele Universului

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Ceva tulburător se întâmplă cu pinguinii care au mâncare la discreție
Ceva tulburător se întâmplă cu pinguinii care au mâncare la discreție
O descoperire arheologică de importanță excepțională a fost făcută sub străzile orașului Frankfurt
O descoperire arheologică de importanță excepțională a fost făcută sub străzile orașului Frankfurt
Mit sau adevăr: De ce nu este bine să mănânci stând în picioare?
Mit sau adevăr: De ce nu este bine să mănânci stând în picioare?
Cercetătorii au calculat cât de mult plânge un om, în medie
Cercetătorii au calculat cât de mult plânge un om, în medie
Cazul medical uluitor al unei adolescente: cum a descoperit că este alergică la apă?
Cazul medical uluitor al unei adolescente: cum a descoperit că este alergică la apă?
Test de cultură generală. Ce este timpul?
Test de cultură generală. Ce este timpul?
Oamenii de știință au aflat, în sfârșit, de ce câmpul magnetic al Pământului a avut un comportament haotic acum 600 de milioane de ani
Oamenii de știință au aflat, în sfârșit, de ce câmpul magnetic al Pământului a avut un comportament haotic acum ...
Explorator lăudat sau impostor? Adevărata poveste a primului om care s-a luptat cu gheţurile pentru a ajunge în „Vârful lumii”
Explorator lăudat sau impostor? Adevărata poveste a primului om care s-a luptat cu gheţurile pentru a ajunge în „Vârful ...
Cum ne ajută citricele să ne reglăm emoțiile?
Cum ne ajută citricele să ne reglăm emoțiile?
Un salt uriaș al evoluției vieții pe Pământ s-a întâmplat mai devreme decât credeau cercetătorii
Un salt uriaș al evoluției vieții pe Pământ s-a întâmplat mai devreme decât credeau cercetătorii
Marile companii aeriene riscă să intre în faliment, avertizează experții
Marile companii aeriene riscă să intre în faliment, avertizează experții
Ce au aflat cercetătorii despre niște roci misterioase cu „piele de elefant”?
Ce au aflat cercetătorii despre niște roci misterioase cu „piele de elefant”?
Copiii și ecranele: Cât este prea mult și ce pot face părinții
Copiii și ecranele: Cât este prea mult și ce pot face părinții
Fibrele, noul „trend” în nutriție: cât de mult este, de fapt, sănătos?
Fibrele, noul „trend” în nutriție: cât de mult este, de fapt, sănătos?
Țigările electronice pot duce la apariția cancerului, avertizează oamenii de știință
Țigările electronice pot duce la apariția cancerului, avertizează oamenii de știință
Tinerețe contra cost: cât din industria longevității este știință?
Tinerețe contra cost: cât din industria longevității este știință?
Persoanele care nu își permit îngrijirea dentară se pot confrunta cu riscuri care se întind dincolo de gură
Persoanele care nu își permit îngrijirea dentară se pot confrunta cu riscuri care se întind dincolo de gură
Mitul vârstei de 25 de ani: ce spune cu adevărat știința despre creierul adolescenților
Mitul vârstei de 25 de ani: ce spune cu adevărat știința despre creierul adolescenților