Prima pagină Natura

Cercetătorii UBB au descoperit o nouă familie de reptile mezozoice din Transilvania

Vasile Măgrădean 05.12.2017 | ● Vizualizări: 707
Sursa: Wikimedia     + zoom
Galerie foto (1)

O nouă familie de reptile mezozoice care a trăit în urmă cu 70 de milioane de ani în Transilvania a fost descoperită de cercetătorii UBB, după găsirea unei şopârle de 20 de centimetri la Oarda de Jos, lângă Alba Iulia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unui comunicat transmis, joi, de UBB, şopârla descoperită la Oarda de Jos, lângă Alba Iulia, a vieţuit pe un uscat insular, numit Insula Haţeg, din dispărutul Ocean Tethys, informează Mediafax.
 
”Paleontologii UBB Cluj-Napoca şi ai Muzeului Ţării Crişurilor Oradea au publicat rezultatele cercetării fosilelor unei şopârle care dovedeşte prezenţa unei noi familii de reptile denumite de către aceştia Barbatteidae. Şopârla descoperită la Oarda de Jos, lângă Alba Iulia, încadrată într-un nou gen şi nouă specie, a fost denumită Oardasaururs glyphis. Ea atingea în jur de 20 cm lungime şi a vieţuit la finele Mezozoicului în Cretacic, acum circa 70 milioane de ani, pe un uscat insular, numit Insula Haţeg, din dispărutul Ocean Tethys, care ocupa la acea vreme o bună parte a Transilvaniei actuale”, se arată în comunicat.


 
Prof. dr. Vlad Codrea de la UBB Cluj-Napoca arată în comunicat că descoperirea este remarcabilă atât prin poziţia sistematică a fosilei, nouă pentru ştiinţă, cât şi prin faptul că îmbogăţeşte biodiversitatea Insulei Haţeg de la final de Mezozoic.
 
”Este o dovadă a faptului că mai sunt încă suficiente elemente de cunoaştere care pot fi adăugate acestui uscat insular, de faimă mondială prin evoluţia lumii vii care l-a caracterizat. Această mică şopârlă a vieţuit în umbra dinozaurilor specifici acestei insule, parte dintre ei celebri prin faptul că au devenit pitici pe parcursul istoriei lor din cauza vieţii în mediul insular. Dacă şopârla de la Oarda nu impresiona prin dimensiuni, fiind mai degrabă mică, o formă înrudită denumită Barbatteius, definită de aceiaşi cercetători, ajungea la nu mai puţin de 80 de centimetri lungime”, a spus Codrea.
 
La rândul său, dr. Márton Venczel, de la Muzeul Ţării Crişurilor, afirmă că ceea ce este caracteristic acestei noi şopârle ”este sculptura foarte evidentă a acoperişului cranian, cu creste separate de şanţuri care imprimă celui care priveşte imaginea generală a unei scrieri”.
 
”De aici vine denumirea speciei de glyphis, care înseamnă cu scriere, prin sculptare”, spune Venczel.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: